De când s-a finalizat proiectul de modernizare executat de firma "Athena", cartierele periferice ale Brăilei au două feţe. La vedere, e faţa frumoasă, cu străzi asfaltate şi canalizate. Pe lângă sutele de străzi reabilitate, au mai rămas, însă, zeci de străduţe sau porţiuni de stradă neincluse în proiect. Gropi, haznale, praf, noroi - toate aceste atribute de oraş înapoiat au rămas pe capul locatarilor străzilor ghinioniste. Care locatari arată cu degetul spre Primărie, cerând să li se creeze şi lor condiţii omeneşti de trai, cum li s-au creat şi vecinilor de pe străzile alăturate.
"Altă viaţă!". Asta exclamă acum brăilenii care n-au mai fost de mult în cartierul Chercea. Pentru cine n-a mai trecut prin zonă în ultimii doi-trei ani, aspectul cartierului este de nerecunoscut: gropile au dispărut de pe străzi, când plouă nu mai e mocirlă, iar când nu plouă nu te mai îneci cu praful stârnit de roţile maşinilor. Acum şoferii circulă pe asfalt, iar pietonii au la dispoziţie trotuare. Au dispărut şi grădinile de zarzavat îngrădite cu garduri metalice ca la cimitir şi, în locul lor, au apărut flori, în faţa curţilor de oameni gospodari. În plus, existenţa sistemului de canalizare a eliminat haznalele urât mirositoare. Cartierul Chercea şi-a schimbat complet faţa. Nu mai seamănă cu "comuna Chercea", cum i se spunea în derâdere, ci arată a cartier rezidenţial ce oferă locatarilor toate facilităţile necesare unui trai modern: străzi asfaltate, canalizare, gaze, apă curentă.
Din păcate, nu toată Chercea a reuşit să facă saltul din Evul Mediu în epoca modernă. Pe lângă majoritatea străzilor prinse în programul de modernizare cu finanţare europeană început încă de pe vremea primarului Anton Lungu, au mai rămas câteva uliţe mai ferite privirilor, ce n-au fost incluse în proiect. Sunt aşa-numitele "capete de străzi", despre care s-a spus că vor fi modernizate la o dată ulterioară, când se va mai prinde o finanţare europeană. În consecinţă, locatarii acestor străzi ghinioniste n-au avut încotro decât să înghită în sec şi să privească cu jind la luxul vecinilor norocoşi, care s-au căpătat cu canalizare şi carosabil asfaltat.
"Nu înţelegem de ce pe alte străzi s-a putut să se tragă canalizare şi să se afalteze, iar pe asta a noastră nu s-a putut!", spune cu năduf Manta M., brăilean domiciliat pe Str. Teiului, cartier Chercea. Strada Teiului este situată în spatele fostului TUG. Are o ieşire în Str. Comuna din Paris, iar celălalt capăt dă în poarta cimitirului evreiesc. E o stradă îngustă şi întortocheată, pe care nu prea se poate intra cu maşini mari. O vidanjă încape cu greu şi, din acest motiv, doar vreo două-trei familii, din cele 20 domiciliate aici, s-au mai obosit să-şi facă hazna. Oamenii îşi rezolvă problema apelor uzate dându-le, pur şi simplu, drumul din curte pe un şanţ format pe mijlocul uliţei. E un şanţ încărcat zi şi noapte cu zoaie urât mirositoare, ce se preling încet, făcându-şi făgaş spre o gură de canalizare de pe Str. Comuna din Paris. Prezenţa permanentă a acelui pârâiaş cu ape uzate este motiv de ceartă în comunitate. Unii dintre localnici s-au săturat de miros şi mizerie şi încearcă să dea exemplu cărându-şi zoaiele cu butoaie de plastic direct la gaigărul de pe Comuna din Paris. Se găsesc, însă, tot timpul câţiva mai comozi şi mai puţin civilizaţi care continuă să le verse pe sub poartă. Vecinii se supără, îi înjură, mai direct în faţă, mai pe la spate, dar situaţia rămâne neschimbată. "Nu se rezolvă nimic până când nu se trage canalizare. Dacă nu ne sărea din schemă când s-a făcut canalizarea pe Comuna din Paris, nu trebuia să suportăm atâta mizerie. Plus de asta, la cât e de îngustă strada, nu există nici măcar un hidrant. În caz de incendiu, dacă n-or să încapă maşinile de pompieri, o să ne ardă casele cu totul", ne-a spus Manta M., unul dintre locatarii afectaţi direct de situaţia străzii Teiului. Acesta a adăugat că locatarii sunt hotărâţi să strângă un tabel cu semnături şi să meargă în audienţă la primarul Simionescu, pentru a cere să li se modernizeze şi lor strada, aşa cum s-a întâmplat cu celelalte străzi din zonă. "Să vină şi la noi să pună canalizare şi asfalt, că nu mai suportăm. Când plouă, nici nu mai putem să ieşim din curţi, din cauza bălţilor şi noroaielor", ne-a spus Lenuţa V., o altă locatară a străzii Teiului.
32 milioane de euro pentru modernizarea tuturor străzilor Brăilei
Primăria are veşti bune, nu doar pentru locatarii străzii Teiului, ci pentru toţi brăilenii care domiciliază în cartierele Chercea, Brăiliţa, Lacu Dulce şi Radu Negru, pe străzile neincluse în proiectul iniţial de extindere a canalizării şi de asfaltare. Primarul Aurel Simionescu ne-a informat că Brăila este pe punctul de a obţine o finanţare europeană de circa 32 milioane de euro, pe Programul Operaţional Sectorial de Mediu. Banii sunt destinaţi modernizării străzilor sau porţiunilor de stradă rămase restante, din cartierele periferice. "Sunt, în total, cam 174 de astfel de «capete de stradă» care au rămas nefăcute în proiectul executat de firma «Athena». Toate acestea vor fi prinse într-un proiect nou, astfel încât să nu mai rămână nicio stradă nemodernizată în cartierele periferice. Chiar dacă s-a întâmplat să nu fie inclusă vreo străduţă în noul proiect, venim cu bani de la bugetul local şi o modernizăm şi pe aceea", ne-a declarat primarul Simionescu. Acesta ne-a informat că, în momentul de faţă, semnarea contractului de finanţare la Bruxelles este pe ultima sută de metri. "Până la sfârşitul lunii septembrie, sperăm să se semneze finanţarea. Dacă se rezolvă acest aspect, până la primăvară vom încerca să finalizăm latura cu licitaţiile, astfel încât să putem demara lucrările cât mai repede. Teoretic, până în 2013, absolut toate străzile Brăilei ar trebui să fie asfaltate şi racordate la apă şi canalizare", a precizat Simionescu. Valoarea noului proiect va fi acoperită în proporţie de 85% din fonduri europene nerambursabile, 13% cu bani de la bugetul de stat şi 2% cu bani de la bugetul local.
