• primarul oraşului Ianca, George Fănel Chiriţă are cu ce se lăuda: reţele de canalizare şi apă schimbate, străzi asfaltate, trotuare reabilitate, iar esplanada din centrul oraşului a fost refăcută de la zero • în urmă cu 3 ani, acesta a reuşit să redeschidă secţia de medicină internă din oraş, secţie aparţinătoare Spitalului Orăşenesc Făurei • au fost aduşi medici competenţi, iar încăperile dotate cu aparatură medicală nouă • şi domeniul educaţiei este la fel de important pentru comunitate, aşa că primăria alocă bani şcolilor pentru reabilitare şi asigurarea condiţiilor cât mai bune pentru elevi
Oraşul Ianca se schimbă de la o zi la alta, în bine ce-i drept. Trotuare reabilitate, străzi asfaltate, canalizare în toată localitatea, reţea de apă curentă, flori, curăţenie şi oameni încrezători în viitor, este rezumatul succint al schimbării. Sub conducere social-democrată de 13 ani, cu un primar care a ieşit învingător la voturi la ultimele procese electorale, atât oraşul, cât şi satele aparţinătoare Plopu, Perişoru, Berleşti, Oprişeneşti şi Târlele Filiului arată foarte bine, iar condiţiile de trai sunt decente. În cele ce urmează, vă prezentăm un interviu cu George Fănel Chiriţă, un primar gospodar, care a reuşit să atragă bani continuu la bugetul local pentru a realiza proiecte mari pentru comunitate.
Reporter: Care este cel mai mare proiect pe care dumneavoastră l-aţi implementat la Ianca?
Primar George Fănel Chiriţă: Cel mai mare proiect pe care l-am finalizat cu succes la vremea respectivă a fost reabilitarea străzilor şi trotuarelor în oraşul Ianca şi în satele aparţinătoare Plopu, Perişoru şi Oprişeneşti. Proiectul a costat aproape 10 milioane euro, reprezentând bani europeni prin Programul Operaţional Regional (POR). S-au realizat aproape 40 de kilometri de reţea stradală, 63 de kilometri de trotuar şi reabilitarea Esplanadei din centrul oraşului care se întinde pe o suprafaţă de 6.000 metri pătraţi. Înainte de acesta, am avut un alt proiect în Ianca prin care s-a extins reţeaua de canalizare la nivelul întregului oraş şi s-a reabilitat reţeaua de apă, un proiect în valoare de aproape 8 milioane de euro, prin Programul Operaţional Sectorial (POS) 1 de Mediu. Abia după finalizarea acestuia, am venit cu cel pentru reabilitarea străzilor şi trotuarelor. Tot referitor la infrastructură, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală 1 (PNDL), am finalizat reabilitarea drumurilor DC 35 Ianca – Berleşti şi DC 36 Ianca – Târlele Filiului. Acum avem aprobare pe PNDL 2 pentru reabilitarea străzilor în satele Târlele Filiului şi Berleşti, care au rămas neasfaltate din POS pentru că nu am mai avut loc pe proiect. Trebuie să ducem nişte documente la Bucureşti, apoi să semnăm contractele şi să ne apucăm de treabă. Tot pe POS 2 de Mediu, avem aprobare pentru 15 km de canalizare care vor fi împărţiţi în satele Plopu, Oprişeneşti şi Perişoru.
Reporter: Am remarcat că nu există gropi în carosabil, o problemă des întâlnită în întreg judeţul. Cum reuşiţi să întreţineţi drumurile?
Primar George Chiriţă: Dacă apare vreo groapă în carosabil sau trotuar, le reparăm imediat. Avem utilaje proprii, muncitorii noşţri angajaţi la primărie, aşa că intervenim în cel mai scurt timp. Avem tot felul de utilaje pentru reabilitat indicatoare şi străzi. Recent, am semnat contractul şi pentru maşina de realizat marcajare, pentru că este mult mai simplu când ai utilaj propriu decât să faci licitaţie, iar costurile sunt foarte mari în această ultimă variantă. Chiar şi deszăpezirea o facem în regie proprie. Avem 10 utilaje de deszăpezire şi doar dacă apare vreo situaţie căreia să nu-i mai facem faţă, Doamne Fereşte, apelăm şi la terţi!
Reporter: Să înţeleg că există o economie la bugetul local când Primăria are utilaje proprii?
Primar Chiriţă: Este o economie foarte mare la bugetul local, cam de 40-50% comparativ cu varianta de a apela la terţi. Plus că nu mai există timp de aşteptare şi, aşa cum am mai spus, salariaţii sunt ai primăriei. Bineînţeles că există şi uzura utilajelor, consum de motorină, e normal. Dar există o mare economie chiar şi în aceste condiţii.
Reporter: Pe lângă reabilitarea drumurilor şi a trotuarelor, ce alte proiecte importante pentru comunitate aţi reuşit să mai realizaţi?
Primar Chiriţă: Am făcut schimbări, sper eu, în bine şi în ceea ce priveşte domeniul sănătăţii. În anul 2002, a fost închisă secţia de spital pe care o aveam în oraş. Am reuşit să “readucem la viaţă” această secţie în urmă cu 3 ani, secţie care a aparţinut şi aparţine în continuare de Spitalul Orăşenesc Făurei. Am adus medici, am dotat secţia cu aparatură modernă pentru analize, ecograf, EKG, cam tot strictul necesar pentru o secţie de medicină internă. Secţia are o capacitate de 18 paturi, dar vreau să vă spun că nu facem faţă. De extins spitalul , îl extindem foarte uşor, pentru că avem fonduri, dar să vedem dacă obţinem finanţarea pentru numărul de paturi. În momentul în care am redeschis secţia, oamenii au fost foarte încântaţi. Condiţiile sunt decente. Există aer condiţionat, bucătărie proprie, televizoare, frigidere. În urmă cu o lună şI jumătate, am montat şI buton de panică la pat. Pot spune că serviciile medicale pe care le oferă secţia din Ianca sunt de calitate.
Reporter: Aţi inaugurat zilele trecute noua sală de sport a Liceului Tehnologic «Nicolae Oncescu», care face parte dintr-un campus şcolar. Mai aveţi şi alte proiecte în ceea ce priveşte unităţile de învăţământ din Ianca?
Primar Chiriţă: Am ajutat şcolile mereu şi voi continua să o fac, pentru că şi învăţământul este prioritar. Din păcate, unele încep să se închidă, cum este cazul şcolii din satul Berleşti, din cauza numărului extrem de scăzut de elevi. Nu prea mai sunt copii în acel sat. Revenind la celelalte şcoli, avem nişte investiţii acum în derulare: campusul de la Liceul Tehnologic «Nicolae Oncescu» care cuprinde şi reabilitarea şi extinderea corpului de liceu cu patru clase. Am reuşit să finalizăm interiorul sălilor de clasă pentru ca elevii să înceapă şcoala în cele mai bune condiţii. Mai avem de muncă în următorii ani la acest campus. La Liceul Teoretic «Constantin Angelescu», am făcut un proiect pentru reabilitarea acoperişului. În 2004, a mai fost reabilitat acoperişul, dar în grabă, pentru că trebuia să asiguri cât mai repede condiţii decente pentru elevi. Acum, avem un proiect complex, care să rezolve problemele acoperişului pentru un timp cât mai îndelungat!
