Parcul Industrial Brăila renaşte într-o nouă formulă: Administraţia Zonei Libere Brăila a rebranduit fostul proiect şi îl promovează acum într-un nou concept, bazat pe închirierea sau concesionarea clădirilor şi terenului. În plus, este agreată şi ideea unor viitoare asocieri între autoritate şi potenţiali investitori. A fost astfel lansată ideea de Centru Logistic şi de Producţie, care dispune de spaţii acoperite pentru birouri, depozite, în suprafaţă totală de mii de metri pătraţi, precum şi de 190.000 mp de teren, toate amplasate în Perimetrul 1 al Zonei Libere Brăila, aproape de trecerea bac spre Tulcea. O mare parte din aceste imobile au fost construite în cadrul defunctului proiect de Parc Industrial şi au diferite stadii de finalizare. Atuurile pe care mizează AZL Brăila sunt accesul direct la Dunăre şi astfel la servicii portuare, infrastructură rutieră şi de transport pe calea ferată. AZL nu prea mai are terenuri libere în celelalte perimetre deţinute în administraţie, gradul de ocupare fiind de peste 90%. Deja există prime contacte cu potenţiali investitori interesaţi de această oportunitate, după cum a explicat conducerea AZL Brăila, care îşi pune mari speranţe în noul proiect.
Ce înseamnă Centru Logistic şi de Producţie?
Conducerea Regiei Autonome Administraţia Zonei Libere Brăila a anunţat recent că şi-a stabilit ca prioritate în perioada următoare dezvoltarea unui important Centru Logistic şi de Producţie în zona portuară nordică a municipiului Brăila. Acest centru, care ar urma să ocupe o suprafaţă totală de 25 ha, este situat în Perimetrul 1 al Zonei Libere la trecerea cu bacul spre judeţul Tulcea şi înglobează, practic, un proiect pe bani europeni lansat cu surle şi trâmbiţe în urmă cu mai mulţi ani, dar al cărui eşec a fost la fel de răsunător. Este vorba despre Parcul Industrial Brăila, un ambiţios proiect conceput a fi finanţat preponderent cu bani de la Comunitatea Europeană şi care s-a prăbuşit brusc, în momentul în care a izbucnit un scandal internaţional în care se vorbea despre fraudă. Cum lucrările de construcţie erau finalizate peste 50%, acestea au fost preluate de AZL Brăila, beneficiarul iniţial al proiectului Parc Industrial, iar acum, după ce ecourile scandalului s-au estompat, s-a trecut la rebranduire şi se pregăteşte relansarea unui proiect nou, ridicat din cenuşa Parcului Industrial. "Clădirile pe care le punem la dispoziţia celor interesaţi au fost construite în cadrul vechiului proiect Parc Industrial, dar, în plus, avem şi câteva hectare de terenuri care nu erau prinse în vechiul proiect", a explicat Bogdan Criţă, directorul general adjunct al AZL Brăila. Potrivit acestuia, precum şi anunţului de promovare a noului Centru Logistic şi de Producţie, este vorba despre 2 pavilioane expoziţionale şi de birouri (fiecare cu o suprafaţă de 1.600 mp, finalizate 50%) cu teren aferent 20.000 mp, plus 4 hale de depozitare (fiecare cu o suprafaţă de 3.800 mp), cu menţiunea că 3 dintre ele sunt doar la stadiu de fundaţie, iar cea de a patra a fost finalizată 25%. În plus, AZL a plusat în noul proiect, punând la bătaie şi 19 hectare de teren neamenajat, ridicat parţial la cota zero. "Întreg Perimetrul 1 al Zonei Libere Brăila (care include şi Centrul Logistic şi de Producţie, cu cele 19 hectare aferente - n.r.), are o suprafaţă de 68 de hectare şi are ieşire directă la Dunăre, pe o lungime de 400 m, unde pot fi operate nave fluviale şi maritime de până la 8.000 tdw. Accesul în această zonă se poate face rutier, naval, dar şi pe calea ferată", se arată în anunţul AZL Brăila. De asemenea, în acest perimetru sunt asigurate servicii de operare portuară, există o staţie de producţie beton, este demarată o investiţie ce va asigura spaţii de depozitare a produselor lichide, precum şi furnizare de energie termică verde.
AZL Brăila are deja contacte de la potenţiali parteneri
"Din cercetările realizate de AZL Brăila şi din analiza informaţiilor culese a reieşit că există un potenţial de valorificare a clădirilor şi terenurilor situate în zona portuară, iar cum deja existau amenajări şi construcţii în zona respectivă realizate în cadrul fostului Proiect Parc Industrial, ne-am gândit că este o oportunitate pe care am putea să o fructificăm. În cadrul fostului proiect, beneficiarul respectivelor construcţii era tot RA AZL Brăila şi, chiar dacă proiectul a eşuat şi a fost închis, regia le-a preluat în administrare. Modalităţile de colaborare în dezvoltarea viitorului Centru Logistic şi de Producţie sunt concesionarea, închirierea sau asocierea. Practic, ne-am gândit ca în astfel de parteneriate cei interesaţi ar putea să finalizeze investiţiile deja existente şi apoi să le exploateze", a mai spus Bogdan Criţă, subliniind că deja au fost stabilite mai multe contacte din partea unor potenţiali parteneri. "Chiar dacă întreaga economie parcurge o perioadă de criză, investitorii serioşi îşi fac planuri cu 4-5 ani înainte de a demara o afacere. Fie direct, fie prin ambasade, am fost deja contactaţi de potenţiali investitori şi astfel a venit ideea promovării acestui proiect cu Centrul Logistic şi de Producţie. În plus, gradul de ocupare în cele 4 perimetre pe care AZL Brăila le administrează este de peste 90%, cu alte cuvinte nu prea mai avem terenuri disponibile spre concesionare în Zona Liberă Brăila, în afară de oferta noului Centru", a încheiat sursa citată.
Povestea eşecului răsunător al Parcului Industrial Brăila
Proiectul de infrastructură regională "Parc Industrial Brăila", finanţat din fonduri PHARE, cu un buget generos, de 6 milioane euro, a fost întocmit de Administraţia Zonei Libere Brăila, împreună cu autorităţile locale şi regionale. Contractul de execuţie pentru realizarea obiectivului s-a semnat în noiembrie 2002 cu grupul de firme turceşti "Alke", iar lucrările au început în aprilie 2003. La începutul anului 2005, construcţiile au fost sistate, din cauza suspiciunilor privind deturnarea unei părţi importante din banii europeni. De asemenea, a mai fost invocat drept cauză fenomenul de tasare generală care se instalase, depăşind valorile prognozate şi studiul geodezic iniţial. În ceea ce priveşte suspiciunile de devalizare a proiectului, trebuie precizat că din întreg dosarul instrumentat de către ofiţerii brăileni de la Investigarea Fraudelor şi care îi viza chiar pe actorii principali ai proiectului "Parc Industrial" au rămas doar câteva fapte contravenţionale. Important de menţionat că în anul 2007, Comisia Europeană a transmis ministerului o notă de debit în valoare de 1,24 milioane euro, prin care se solicita restituirea sumelor avansate. Banii s-au achitat de la bugetul de stat, şi în plus s-au restituit şi sumele aferente cofinanţării proiectului, alocate de la Ministerul de Finanţe. În total, incluzând şi banii daţi înapoi CE, este vorba despre 3,9 milioane euro. Mai departe, statul român, prin Ministerul Dezvoltării, a chemat în instanţă, direct în Franţa, pe constructorul turc, procesul fiind încă pe rolul Curţii de Arbitraj Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie de la Paris. Dincolo de acest proces, după ce s-a tras cortina peste acest eşec, construcţiile ridicate de turcii de la "Alke" au fost predate, într-un final, beneficiarului, adică AZL Brăila.
