Alarmant! Doar unul din doi brăileni care au vârstă de muncă lucrează efectiv, fie că sunt salariaţi sau patroni, ori îşi desfăşoară activitatea în sfera profesiilor liberale. Practic, 122.300 brăileni duc în spate o întreagă economie locală, cu plusurile şi minusurile ei. Teoretic, ar putea să muncească 7 din 10 brăileni (în sensul că se încadrează în limitele de vârstă adică între 16 - 60 ani femeile şi 16 - 65 ani bărbaţii), dar o fac efectiv doar 5 din 10. Statistic, populaţia cu vârstă de muncă în judeţul nostru numără circa 228.300 persoane, raportat la o comunitate stabilă de 321.200 persoane (din care circa 46.000 minori de până la 16 ani şi încă 45.000 vârstnici de peste 65 ani), însă populaţia ocupată este undeva la circa 122.300 persoane. Altfel spus, cam unul din doi brăileni în putere de muncă pune efectiv osul la treabă. Ca tabloul să fie mai complet mai trebuie adăugat că la 10 brăileni care muncesc, unul este bugetar, fie ca funcţionar public fie ca personal contractual. Vă propunem în cele ce urmează o analiză marca "Obiectiv Vocea Brăilei", despre cum arată judeţul nostru din punctul de vedere al forţei de muncă.
Ne plângem tot mai des în ultimii ani că nu sunt locuri de muncă sau că sunt prost plătite. Datele statistice anuale vin să arate exact care este dimensiunea acestor fenomene. Mai exact, Institutul Naţional de Statistică realizează în fiecare toamnă o balanţă a forţei de muncă pe fiecare judeţ în parte, în fapt o poză la minut a situaţiei înregistrate la fiecare început de an. Balanţa este structurată pe 5 capitole de lucru şi anume "resurse de muncă", "populaţia ocupată civilă", "şomeri înregistraţi", "populaţia activă civilă" şi "populaţia în pregătire profesională şi alte categorii de populaţie în vârstă de muncă". Înainte de a trece efectiv la prezentarea cifrelor se impune şi prezentarea pe scurt a definiţiilor acestor termeni folosiţi. Aşa cum sugerează şi denumirea, "resursele de muncă" reprezintă categoria de populaţie având capacităţile fizice şi intelectuale necesare pentru a putea desfăşura o muncă utilă în una dintre activităţile economiei naţionale. Populaţia activă civilă cuprinde toate persoanele care au o ocupaţie care le generează un venit şi discutăm aici despe salariaţi (atât din mediul privat mixt, cât şi cel de stat) patroni, lucrători pe cont propriu şi lucrători familiali neremuneraţi. Populaţia ocupată civilă nu cuprinde cadrele militare şi persoanele asimilate acestora gen personalul M.Ap.N, MAI, SRI şi nici deţinuţii ori salariaţii organizaţiilor politice şi obşteşti. "Populaţia în pregătire profesională şi alte categorii de populaţie în vârstă de muncă" cuprinde elevii şi studenţii în vârstă de muncă la cursuri de zi, femeile casnice, persoanele exceptate din populaţia ocupată civilă şi alte categorii de populaţie neocupată.
Combinate toate aceste situaţii statistice oferă informaţii valoroase, spunem noi, în ce priveşte unul dintre cei mai importanţi indicatori şi anume Forţa de Muncă.
Legislaţia nu încurajează munca
Iată care sunt şi valorile înregistrate în cazul judeţului nostru: la capitolul "populaţie cu vârstă de muncă" discutăm despre 228.300 persoane, din care "populaţia ocupată civilă" - 122.300 persoane, 9.200 şomeri şi 98.700 - populaţie în pregătire profesională, toate acestea raportat la o populaţie stabilă a judeţului nostru de 321.200 persoane conform datelor Recensământului din 2011. Altfel spus, ar putea să muncească 71% dintre brăileni, însă efectiv au o ocupaţie aducătoare de venit doar vreo 50%. Mai explicit, avem o resursă de muncă de 7 din 10 brăileni, însă pun osul la muncă doar 5 din 10 brăileni. Şi aici intervin discuţiile de genul "domnule, dar nu sunt locuri de muncă. Unde să ne angajăm!?", sau "nu plec de-acasă pentru salariul minim pe economie". Ca o paranteză, o veste bună ar fi aceea că, după cum "Obiectiv" deja a anunţat, japonezii de la Yazaki împreună cu dezvoltatorul imobiliar belgian - Warehouses DePauw (WDP) vor construi, cel mai probabil la începutul anului viitor, la intrarea în oraş dinspre Viziru, o fabrică de componente auto, investiţie estimată undeva la 40 milioane euro şi care ar urma să absoarbă din judeţul nostru şi cele învecinate forţă de muncă de ordinul 3.000 - 3.500 locuri de muncă. De altfel, pe site-urile specializate în intermediere forţă de muncă au apărut deja câteva anunţuri de angajări la viitoarea fabrică de la Brăila a japonezilor.
Revenind la balanţa cerere şi ofertă pe piaţa locală a muncii, evident că aici părerile sunt împărţite între salariaţi şi patroni care, pe de o parte, spun că nu sunt mulţumiţi de leafa oferită în raport cu munca prestată, iar ceilalţi susţin că este maximul pe care îl pot oferi în actualele condiţii economice în care se află judeţul nostru şi în raport de modul în care le merg afacerile. Ca să vă faceţi o idee, din cei aproape 66 - 67 mii de angajaţi cu contract de muncă la nivelul judeţului nostru, aproximativ 14.000 sunt plătiţi cu salariul minim pe economie. "Discuţia pe această temă are de fapt două aspecte care ţintesc în acelaşi loc şi anume legislaţia. Din punctul meu de vedere, legislaţia actuală nu încurajează munca, în sensul că cetăţeanul are la dispoziţie ajutoare sociale şi în completarea lor preferă un job la negru. În acest context este clar că trebuie intervenit asupra cadrului legislativ. Sunt mulţi cei care vin la interviu de angajare şi cer un pachet salarial nerealist. Angajatorul - care nici el nu este uşă de biserică -, este constrâns de prevederile unui buget propriu şi de condiţiile, nu tocmai prielnice dezvoltării, pieţei antreprenoriale din România. Să nu uităm că anual se organizează burse ale locurilor de muncă şi zeci de angajatori vin cu sute de oferte de angajare. Date statistice oficiale la nivel european arată că românul munceşte cele mai multe ore, în schimb are o productivitate a muncii scăzută (...). Ar trebui perfecţionată legislaţia astfel încât angajatorul să renunţe la evaziunea fiscală, inclusiv cea prin muncă nedeclarată, iar asta coroborat cu încurajarea muncii în rândul cetăţenilor. Ce-i drept s-a făcut un prim pas prin reducerea CAS la angajator, dar lucrurile nu trebuie să se oprească aici", ne-a declarat Ştefan Fusea, preşedintele Camerei de Comerţ Industrie şi Agricultură Brăila.
Cei mai mulţi brăileni muncesc în Industria prelucrătoare
Aşa cum am spus, populaţia ocupată civilă este de 122.300 persoane din care 66.400 au statut de salariat, sau altfel spus câte 2 salariaţi la fiecare patron şi liber-profesionist. Vă propunem să urmărim pe ramuri economice cum se repartizează forţa de muncă: cei mai mulţi salariaţi sunt în industria prelucrătoare - 27,4% din total angajaţi, urmat de comerţ - 17,62%, învăţământ - 7,68%, sănătate - 7,07%, construcţii - 6,92%, agricultură - 6,17%, administraţie publică şi apărare - 4,51%, urmată de transport şi depozitare - 4,36%. Dacă discutăm în cifre absolute avem 18.200 persoane angajate în industria prelucrătoare, 11.700 în comerţ, 5.100 în învăţământ, 4.700 în sănătate şi asistenţă socială, 4.600 salariaţi în construcţii, 4.100 în agricultură, 3.000 în administraţie publică şi apărare, 2.900 angajaţi în transport şi depozitare, 2.300 în servicii administrative şi servicii suport (exemplu: agenţii plasare forţă de muncă, agenţii de leasing, agenţii turistice, firme de protecţie şi pază, firme de curăţenie), 1.800 angajaţi în sectorul hoteluri, 1.700 în sectorul serviciilor de utilitate publică gen apă-canalizare, salubritate, 1.400 în activităţi profesionale ştiinţifice şi tehnice, o mie de salariaţi în domeniul activităţi de spectacole, culturale şi recreative, câte 900 în domeniile energie şi intermedieri financiare şi de asigurări, câte 600 de angajaţi în domeniile comunicaţii informaţii, tranzacţii imobiliare şi alte activităţi de servicii.
Agricultura, construcţiile şi comerţul - domenii cu risc de evaziune prin muncă nedeclarată
Interesant de remarcat este că, deşi agricultura a fost principalul generator de profit conform datelor de bilanţ economic şi financiar aferente anului 2013, acest sector atrage mai puţină forţă de muncă - şi ne referim la salariaţi - decât comerţul, învăţământul sau sănătate şi asistenţă socială. Asta în contextul în care agricultura rămâne un domeniu cu risc ridicat în ce priveşte incidenţa cazurilor de evaziune fiscală, inclusiv prin muncă fără forme legale de angajare. Modificări de ordin recent în ce priveşte munca zilierilor sunt menite să scoată totuşi la lumina fiscalizării munca prestată la fermele din judeţ. Rămâne totuşi de văzut şi în ce măsură se va reuşi. Şi domeniul construcţii este unul cu risc privind evaziunea fiscală, iar măsura implementată din această toamnă privind reducerea costurilor cu forţa de muncă la nivel de angajator ţinteşte, de asemenea, spre reducerea evaziunii. "Aceste date indică foarte clar nivelul ridicat al evaziunii prin muncă nedeclarată în agricultură şi construcţii, dată fiind poziţionarea acestor domenii în ierarhia afacerilor derulate în Brăila. Drept dovadă, să ne uităm la procentul privind ocuparea în domeniul industriei prelucrătoare: avem peste 27% din populaţia ocupată concentrată în acest sector. Aceste date, după părerea mea, sunt cele reale. De ce spun asta? Simplu: patronii sau administratorii semnificativi din acest sector sunt investitori străini şi nu-şi permit să folosească muncă nedeclarată şi aş da un singur exemplu, şantierul naval. Revenind la agricultură şi construcţii, aş mai adăuga, comerţ în realitate cifrele şi procentele sunt mai mari, dar se întâmplă exact ce spuneam mai devreme: omul este încurajat să ceară ajutor social şi în completare preferă un job fără forme de angajare, uitând că astfel contribuţia lui la fondul de pensii este nesemnificativă. Mai departe, când va îndeplini cerinţele de pensionare va avea pretenţia să primească un venit care să-i asigure cât de cât traiul, fără ca el să fi contribuit la constituirea acestui fond de pensii", a mai completat Fusea.
Unul din 5 salariaţi este bugetar
Am văzut aşadar că la nivelul judeţului sunt 66.400 salariaţi defalcaţi, după cum am prezentat mai sus, pe domenii de activitate. Poate vă întrebaţi cam care este numărul celor care activează în sistemul de stat, raportat la cei din mediul privat. Dacă adunăm cifrele din Balanţa forţei de muncă - ianuarie 2014, putem observa că-i putem trece în sectorul de stat pe cei 3.000 salariaţi din administraţia publică, cei 5.100 salariaţi din învăţământ, plus 2.700 din sistemul de sănătate (cu menţiunea că până la 4.700 sunt salariaţi din sănătate angajaţi în mediul privat, gen cabinetele particulare ale medicilor sau clinicile private) şi încă o mie de angajaţi din domeniul activităţi de spectacole, culturale şi recreative. Adunaţi toţi aceşti angajaţi, peste care adăugăm funcţionarii publici şi personalul contractual care lucrează în instituţiile descentralizate din Brăila, dar care aparţin direct ministerelor, ar rezulta că am avea circa 15 - 16 mii de bugetari. Aşadar, cam 1 din 10 brăileni care muncesc este bugetar.
10 brăileni care muncesc ţin în spate un beneficiar de venit minim garantat
Menţionam mai devreme că populaţia ocupată civilă în Brăila este de 122.300 persoane, însă întreg judeţul are circa 321.200 locuitori, ceea ce înseamnă că diferenţa o reprezintă copiii, elevii inclusiv cei cu vârstă de muncă plus studenţii, şomerii, casnicele, pensionarii care nu desfăşoară în paralel o altă activitate aducătoare de venit şi nu în ultimul rând asistaţii social şi ne referim în mod special la beneficiarii sprijinului financiar denumit "venitul minim garantat". Ca idee, la nivelul anului trecut în întreg judeţul au primit venitul minim garantat circa 12.000 de persoane, atât din municipiu cât şi din judeţ ceea ce înseamnă, raportat la total populaţie ocupată (122.300 persoane) că fiecare 10 brăileni care muncesc ţin în spate câte un beneficiar de venit minim garantat. Ar mai trebui adăugat ca detaliu faptul că încă se încearcă eliminarea celor care încasează acest ajutor chiar dacă au surse de venit nedeclarate sau proprietăţi trecute pe numele altor rude. Vă aduceţi desigur aminte de cazurile celebre în care pirande pline de aur coborând din maşini luxoase mergeau la ghişeul primăriei pentru a ridica cele câteva sute de lei reprezentând ajutorul social. Funcţionarii au încercat să elimine astfel de "asistaţi" din obligaţiile de plată ale bugetului de stat, însă fără prea mult succes pentru că pentru mulţi beneficiari sumele încasate sunt frumuşele. De exemplu, o familie formată din 5 membri, din care 3 minori, beneficiază de un ajutor constând în venit minim garantat de aproape 600 lei lunar, plus alocaţiile celor 3 copii însemnând 400 lei lunar - să spunem pentru doi dintre ei cu vârste sub 2 ani, şi 42 lei pentru cel care a trecut de pragul de 2 ani. Eventual, sunt înscrişi şi la o cantină socială de unde primesc zilnic mâncare şi poate că stau şi într-o locuinţă pusă la dispoziţie de autorităţile locale. Nu au condiţii de trai decente, probabil, însă 1.000 lei lunar fără să mişte un deget (pentru că au grijă să se îmbolnăvească brusc atunci când sunt chemaţi să presteze muncă în folosul comunităţii pentru ajutoarele primite) cu masă şi casă asigurate, parcă nu sună tocmai rău, nu credeţi? Să fim serioşi, sunt 14.000 de brăileni care muncesc pentru salariul minim pe economie, de aproape 700 lei net.
Numărul mediu al pensionarilor s-a menţinut relativ constant în anii de criză
Seriile lunare multianuale ale Direcţiei Regionale de Statistică Brăila arată că la momentul mai 2008, de exemplu, efectivul de salariaţi era de circa 81.500 persoane, în timp ce numărul mediu de pensionari în primul trimestru al aceluiaşi an era de 79.500 persoane. Discutând despre veniturile nete ale celor două categorii, sumele consemnate arătau astfel: salariul mediu net la nivelul lunii mai 2008 era de 1.002 lei, în timp ce valoarea medie a pensiei la trimestru era de 535 lei. Trecând pe repede înainte prin toţi anii de criză se observă că numărul salariaţilor a scăzut constant, mai accentuat în perioada 2009 - 2010 - 2011 cu punct culminal aprilie 2011 când efectivul de salariaţi a atins valoarea cea mai mică, puţin peste 64.400 persoane; numărul mediu al pensionarilor (exprimat la trimestru) a crescut atingând un vârf în trimestrul IV al lui 2010 - peste 81.100 persoane. Şi ajungem astfel la cele mai recente date statistice disponibile, aferente lunii august 2014, când indictorii principali la capitolul Forţă de Muncă înregistrau următoarea poză de moment: număr salariaţi - 65.552 persoane; salariu mediu net de circa 1.240 lei; număr mediu al pensionarilor pe trimestrul II - 79.516 persoane, cu o pensie medie de 796 lei. Potrivit unor date statistice prezentate de Casa Judeţeană de Pensii Brăila, la finele anului trecut, instituţia avea în evidenţă aproximativ 90.000 de persoane beneficiare a plăţilor efectuate prin CJP Brăila, din care circa 79.600 - pensii de asigurări sociale de stat şi circa 10.000 - pensii pentru invaliditate.
