* ecologiştii stau cu ochii pe derularea procesului de obţinere a avizului de mediu, declarându-se vehement împotriva tăierii pădurii, oricare ar fi scopul declarat al investitorilor * "Dacă vor bază sportivă, să facă una pe câmpul de lângă Pădurea Stejaru, iar eu împreună cu foarte mulţi voluntari, îi vom ajuta la plantarea unor arbori tineri în jurul terenurilor de sport", spune Dan Păun, preşedintele "Green" Brăila şi membru al Consiliului Local Municipal
Grupul de interese care doreşte defrişarea unei porţiuni din Pădurea Stejaru îşi continuă demersurile pentru obţinerea apobărilor legale. Cele mai multe avize au fost obţinute deja, dar masacrul copacilor încă nu a primit undă verde. Asta datorită Agenţiei pentru Protecţia Mediului Brăila care, în momentul de faţă, este ultimul bastion în calea celor ce intenţionează să înlocuiască arborii cu clădiri şi terenuri de sport. Reamintim că, un grup de investitori şi-a declarat intenţia de a construi, pe 13 hectare din Pădurea Stejaru, un complex sportiv şi de recreere. Reprezentantul investitorilor, Gheorghe Periverzof, ne-a declarat, ieri, că singurul aviz care nu s-a obţinut încă, pentru a se putea începe efectiv realizarea obiectivului propus, este cel de mediu. "Certificatul de urbanism are nevoie, în total, de 14 avize. Am obţinut până acum 13. Al 14-lea este cel de mediu pe care încă nu l-am primit şi probabil că, până o să-l primim pe acesta, or să expire valabilitatea celorlalte 13, şi o să trebuiască să luăm toată procedura de la început", ne-a spus Periverzof, ieri, la scurt timp după ce Agenţia pentru Protecţia Mediului a solicitat noi completări şi precizări pe marginea raportului de impact asupra mediului pe care l-ar putea avea defrişările efectuate în Pădurea Stejaru de la marginea municipiului Brăila.
Aşadar, ieri, la sediul APM s-a desfăşurat o şedinţă de analiză a documentaţiei de mediu întocmite de specialiştii angajaţi de investitori. Dacă nu ar fi fost obiecţii pe marginea respectivului raport, s-ar fi putut trece la următoarea etapă a obţinerii avizului de mediu, şi anume organizarea unei dezbateri publice, în cadrul căreia orice cetăţean are dreptul să vină şi să îşi exprime punctul de vedere faţă de intenţia de a tăia hectare întregi de pădure. Reprezentanţii APM şi specialiştii altor instituţii implicate în procesul de eliberare a avizului de mediu, au considerat, însă, că documentaţia nu a fost întocmită corespunzător. De exemplu, reprezentantul Direcţiei de Sănătate Publică Brăila a solicitat ca investitorii şi consultanţii angajaţi de aceştia să explice mai amănunţit ce impact va avea defrişarea asupra sănătăţii populaţiei municipiului. Departamentul Arii Protejate din cadrul APM, precum şi reprezentantul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei au cerut precizări legate de impactul asupra faunei şi florei. Astfel, s-a considerat că la întocmirea raportului de mediu nu s-a ţinut cont de existenţa, în Pădurea Stejaru, a unor specii de liliac protejate atât de legislaţia din România cât şi cea din Uniunea Europeană.
Un alt aspect care a împiedicat validarea raportului de mediu a fost faptul că investitorii nu au precizat exact cum anume intenţionează să compenseze defrişările pe care intenţionează să le facă în Pădurea Stejaru. Legislaţia în vigoare prevede ca intervenţiile efectuate într-un trup de pădure să fie compensate prin împădurirea unei suprafeţe de trei ori mai mari decât cea defrişată şi de cinci ori mai valoroasă. În cazul Pădurii Stejaru, investitorii dau asigurări că suprafaţa construită efectiv nu va ocupa 13 ha ci doar 6. În concluzie, nu se vor tăia efectiv decât arborii de pe 6 hectare. Dacă se va întâmpla aşa, ei ar trebui să planteze arbori, în contrapartidă, pe 18 ha, cu condiţia ca terenul ales să aibă valoarea egală cu cel pe care se află Pădurea Stejaru, chiar la marginea municipiului. Conform legii, împădurirea se poate face însă, în orice locaţie din judeţ, iar dacă terenul este de câteva ori mai ieftin, atunci s-ar putea ajunge la o suprafaţă de câteva sute de hectare care să o suplinească pe cea defrişată. Gheorghe Periverzof a explicat că nu se poate preciza unde şi pe ce suprafaţă se va face compensarea, atât timp cât nu există garanţia că se va obţine avizul de mediu pentru realizarea investiţiei. "Nu pot să mă apuc să dau banii pe terenul necesar împăduririi, atât timp cât nu ştiu dacă primesc sau nu aviz pentru începerea construcţiei complexului sportiv", a spus Periverzof. Acesta se plânge că autorităţile brăilene de mediu tergiversează prea mult validarea raportului de mediu, în condiţiile în care investitorii au angajat cei mai buni specialişti în domeniu pentru întocmirea documentaţiei. După cum v-am mai informat, primul raport de mediu a fost realizat, în primăvara anului trecut, de firma brăileană "Ceprohart". În toamnă, deoarece Agenţia pentru Protecţia Mediului avea obiecţii legate de întocmirea documentaţiei, investitorii ne declarau că au angajat o firmă specializată din Bucureşti, care are acces direct la Ministerul Mediului şi poate întocmi astfel actele în concordanţă cu prevederile legale. Din câte se pare, nici colaborarea cu acea firmă nu a fost de bun augur, astfel că, în prezent, de întocmirea raportului de mediu se ocupă o firmă din Galaţi. Chiar şi aşa, raportul a "picat" încă odată, ieri.
Ecologiştii se opun vehement
Intenţia de a tăia o porţiune din Pădurea Stejaru a fost privită de la bun început cu suspiciune de foarte mulţi brăileni, inclusiv de organizaţiile non-guvernamentale de protecţia mediului, care au luat atitudine imediat ce intenţiile investitorilor au ieşit la iveală, în primăvara anului trecut. Reamintim că, la vremea respectivă, au reacţionat vehement ONG-uri ca "EcoAlpex024", "Arin" sau "Green", care au spus că este inadmisibil să fie defrişate porţiuni din Pădurea Stejaru, indiferent care ar fi scopul declarat, în condiţiile în care municipiulu Brăila este deficitar la capitolul spaţiu verde pe cap de locuitor. Poziţia ecologiştilor este la fel de vehementă şi la ora actuală. La discuţiile purtate ieri la sediul APM a participat, în calitate de observator, şi Dan Păun, preşedintele organizaţiei ecologiste "Green" şi, mai nou, membru în Consiliul Local Municipal Brăila. Acesta ne-a declarat că se opune categoric tăierii arborilor. "Nu sunt de acord cu astfel de proiecte care atentează la sănătatea naturii şi implicit la sănătatea populaţiei. Aceşti investitori să lase pădurea în pace, că şi aşa avem prea puţină! Dacă vor să construiască o bază sportivă şi de agrement, să achiziţioneze 13 hectare pe terenul arabil aflat lângă Pădurea Stejaru, dincolo de calea ferată, şi să facă acolo terenuri de sport pe 6 hectare, iar pe restul să planteze copaci. Mă ofer personal să vin să-i ajut la plantarea arborilor, împreună cu foarte mulţi voluntari", ne-a declarat ecologistul Dan Păun. Acesta spune că nu va rata nicio întâlnire a grupului de lucru care discută pe marginea raportului de mediu, în cazul Pădurii Stejaru. Ieri, Păun era nemulţumit de faptul că a aflat întâmplător despre şedinţa aflată în plină derulare la sediul APM. "În calitate de membru al Consiliului Local Municipal, solicit să fiu anunţat din timp, de fiecare dată când mai sunt programate astfel de discuţii", a solicitat acesta reprezentanţilor agenţiei.
Există, de altfel, multe voci care spun că, de fapt, intenţia investitorilor nu ar fi să construiască baze sportive, ci să îşi ridice vile în zona împădurită. Gheorghe Periverzof respinge categoric aceste afirmaţii. "Cum am putea să facem altceva decât ceea ce scrie negru pe alb în aceste proiecte pentru care ne chinuim de doi ani şi jumătate să obţinem aviz de mediu? Intenţia noastră este aceea de a construi baze sportive de care este atât de mare nevoie în oraşul ăsta. Brăilenii nu mai au unde să practice un sport, toate terenurile existente sunt căzute în paragină, pline de câini şi cu garduri rupte şi ruginite. Din păcate, impresia mea este că există interese şi persoane care încearcă pe toate căile să ne împiedice să ne atingem scopul. De doi ani şi jumătate facem rapoarte de mediu, am angajat cei mai buni specialişti din ţară, şi de fiecare dată se găsesc nişte chestiuni minore pentru a ne da înapoi. Asta înseamnă şi timp pierdut, şi bani cheltuiţi, că nu vine nimeni pe gratis să participe la şedinţele astea de la Agenţia de Mediu", se plânge Periverzof.
Cine sunt investitorii şi cum au pus mâna pe teren
După cum v-am mai informat, pe lista iniţiatorilor proiectului, aşa cum apare ea în varianta raportului de mediu întocmit anul trecut de firma "Ceprohart" SA Brăila nu figurează nume de foarte mare notorietate pe plan local. Sunt 14 persoane, ce nu s-au făcut remarcate până în prezent nici în mediul de afaceri, nici în cel politic. Este vorba despre Virgil Voicu, Ionel şi Gabriela Stănilă, Alexandra Periverzof, Cristian-Jean Mîrza, Leonard Mîrza, Laurenţia Mîrza, Otilia şi Cristian Niţă, Elena şi George Iurov, Costel Guruianu, Valentin şi Gina Chisoceanu. Potrivit raportului de mediu, aceste persoane au luat iniţiativa construirii de obiective cultural-sportive într-o zonă a extravilanului localităţii Lacu Sărat, comuna Chiscani, judeţul Brăila. Suprafaţa amplasamentului este de 13 ha. În raport se menţiona că, prin elaborarea Planului de Urbanism Zonal se urmăreşte, printre altele, "schimbarea profilului de folosinţă a unei părţi a terenului în studiu, din forestier în curţi-construcţii, cu spaţii de agrement". Se mai specifica, de asemenea, că "funcţiunea preponderentă este cea de agrement şi locuire". Pe lângă terenurile de sport, viitorul ansamblu ar putea cuprinde, aşadar, şi case specifice unei zone rezidenţiale.
De remarcat, totuşi, faptul că, printre iniţiatorii proiectului, se află rude ale unor personaje politice ce ocupă în prezent funcţii importante în administraţia locală. Astfel, Elena Iurov este sora actualului viceprimar Alexandru Dănăilă, iar Otilia Niţă este sora lui Mircea Fudulaiche, secretarul general al Primăriei Brăila şi fost subprefect al judeţului.
Terenul pe care vor să construiască cei 14 investitori nu mai face parte din fondul silvic al statului de aproape patru ani, de când a trecut în proprietate privată. După cum ne explica, în luna aprilie a anului trecut, conducerea Direcţiei Silvice Brăila, schimbul de proprietate s-a făcut în baza unui articol al Legii 247/2005, care articol a fost declarat neconstituţional între timp. Lucrurile au stat în felul următor: în 2008, Manuela Carmen Toma, din Bucureşti, moştenitoarea moşierului brăilean Mihalache Petrescu, a cerut să i se reconstituie dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 31,5 ha teren forestier. Înainte de naţionalizarea comunistă, Mihalache a avut un trup de pădure în zona localităţii Cuza Vodă. Respectiva pădure nu mai exista la ora formulării cererii de retrocedare, aşa încât, solicitantei trebuia să i se dea teren foerestier pe alt amplasament. Direcţia Silvică Brăila a oferit spre compensare o suprafaţă împădurită aflată pe teritoriul comunei Stăncuţa, în apropierea vechii locaţii. Moştenitoarea a refuzat, însă, pe motiv că strămoşul său a avut o pădure de salcâm, iar Direcţia Silvică oferă în schimb plop şi salcie, specii mai puţin valoroase. Plecând de la această motivare, Carmen Toma l-a mandatat pe Gabriel Romică Ştefan să solicite Comisiei Judeţene de Fond Funciar din cadrul Prefecturii Brăila un amplasament situat în extravilanul comunei Chiscani, mai exact 31,5 ha din trupul Pădurii Stejaru. Răspunsul respectivei comisii a fost favorabil, însă Direcţia Silvică s-a opus, considerând că nu e normal ca punerea în posesie să se facă pe o suprafaţă situată la 50 km de amplasamentul iniţial al proprietăţii revendicate. În sprijinul acestei idei, silvicultorii brăileni au cerut un punct de vedere din partea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) Bucureşti. Răspunsul primit de la această instituţie i-a favorizat, însă, pe revendicatori. "(...) atunci când reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri cu destinaţie forestieră se face pe alte amplasamente, acceptul fostului proprietar la stabirea noului amplasament este o condiţie sine qua non", se arată în adresa semnată de Ingrid Popa-Mocanu, vicepreşedintele de atunci al ANRP. "Noi aveam o altă interpretare a legislaţiei, însă în faţa unui asemenea răspuns primit de la o autoritate centrală a trebuit să ne conformăm", ne-a povestit, în aprilie 2011, Cristian Gurgu, directorul Direcţiei Silvice Brăila. Astfel, în iulie 2008, Carmen Toma, moştenitoarea fostului proprietar Mihalache Petrescu, a primit în posesie 31,5 ha din Pădurea Stejaru.
Mai trebuie menţionat şi faptul că Georghe Periverzof, cel care reprezintă interesele grupului de investitori, a fost implicat şi în procesul de revendicare a unei porţiuni din clădirea Teatrului "Maria Filotti". În 2007, acesta a fost mandatat de revendicatorul clădirii respective pentru a rezolva problema retrocedării imobilului. De fapt, povestea revendicării corpului B al teatrului a început prin 2001 când moştenitorul clădirii, Bogdan Berechet Ionescu, a iniţiat un dosar în acest sens. Abia în 2007 Bogdan Berechet l-a împuternicit pe Gheorghe Periverzof să rezolve situaţia clădirii şi să o ia în proprietate, ceea ce s-a şi întâmplat. Chiar foarte rapid. Au urmat discuţii legate de stabilirea unei chirii pentru utilizarea corpului de clădire, după care, brusc, Periverzof a anunţat că se vinde imobilul, forţând primăria să scoată bani de la buget. Într-un final, în primăvara anului 2008, municipalitatea a ajuns, după luni de negocieri cu acest Periverzof, să se înţeleagă la preţ: puţin peste 520.000 euro, valoarea la care s-a încheiat tranzacţia.
