Psihologii şcolari se luptă cu mentalităţi învechite | Obiectiv Vocea Brailei Mergi la conţinutul principal

Psihologii şcolari se luptă cu mentalităţi învechite

În judeţul Brăila există 17 cabinete interşcolare de asistenţă psihopedagogică, din care 14 în municipiu şi 3 în localităţile urbane din judeţ.  Într-adevăr, numărul psihologilor a crescut în ultimii ani, însă un psiholog încă oferă servicii mai multor unităţi de învăţămînt. Nu în toate şcolie există un cabinet de consiliere, însă din ce în ce mai multe unităţi amenajează un astfel de cabinet unde pot fi invitaţi elevi, profesori şi părinţi.

Chiar dacă mai există prejudecăţi atât din partea elevilor, cât şi a profesorilor, psihologii sunt sprijiniţi de unii diriginţi. Astfel, mulţi dintre aceştia solicită psihologul la orele de dirigenţie, în general pentru consilierea profesională, dar şi pentru dezvoltarea personalităţii elevilor pe baza anumitor exerciţii. Însă trebuie menţionat că profesorii nu sunt singurii care fac posibilă relaţia elev-psiholog. Părinţii află de existenţa acestuia în general de la şedinţele cu părinţii şi unii dintre ei chiar vin împreună cu copiii la cabinet. După cum povesteşte d-na profesor psiholog Monica Zgardan, există anumiţi părinţi care pornesc din start de la premisa "Dacă nu eşti cuminte, te duc la psiholog". Automat, psihologul este perceput ca o persoană negativă, astfel se accentuează reticenţa cu care, din păcate, se confruntă societatea. "Am încercat ca tot ce fac, ce întreprind, să fie făcut cu tact. Elevul să nu se simtă stigmatizat, marginalizat". Din păcate, şi profesorii au asemenea preconcepţii, şi chiar unii directori de şcoli cer informaţii confidenţiale psihologilor, făcând munca psihologului din ce în ce mai dificilă.

Un prieten cu care să poată pur şi simplu vorbi

În ciuda acestor situaţii, ce pun rolul psihologului într-un unghi întunecat, există cazuri în care elevii caută în psiholog un prieten cu care să poată pur şi simplu vorbi. Se pare că există mulţi elevi ce provin din familii monoparentale sau din familii în care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi în străinătate. Acestea au devenit cazuri foarte dese. De obicei, elevii vin din proprie iniţiativă, confruntându-se cu probleme de comunicare, atât cu cei din familie, cât şi cu colegii sau profesorii. Astfel, în cabinetele şcolare, aceştia participă iniţial la şedinţe individuale, unde sunt testaţi, puşi în situaţia de a-şi identifica propriile valori, pentru a-şi alege drumul. Apoi, participă la şedinţe de grup, unde, pe baza exerciţiilor, îşi coordonează propria activitate, îşi recapătă încrederea de sine şi restabilesc relaţiile cu ceilalţi.

"Misiunea psihologului este de a-l ajuta pe elev să aibă încredere în forţele lui"

Psihologul ocupă un rol important în viaţa unui elev care decide să-i accepte spijinul, ca un fapt normal, firesc. "Misiunea psihologului este de a-l ajuta pe elev să aibă încredere în forţele lui şi să se facă înţeles. Să comunice mai bine cu cei din jur şi cu adulţii. Părinţii trebuie să ştie că pot apela la psihologul şcolar pentru a găsi căile cele mai bune de relaţionare cu copiii şi adolescenţii", spune coordonatorul Centrului Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică (CJAP), prof. Rodica Popa. Elevii ar trebui să ştie că se pot adresa specialiştilor din cabinetele şcolare, că tot ce se discută este confidenţial. Fiecare poate apela cu încredere pentru a se cunoaşte şi a învăţa să ia decizii corecte, să îşi poată activa resursele personale, că împreună cu psihologul îşi dezvoltă abilităţile de comunicare şi socializare. "Ar trebui să devină obişnuinţă vizita la psihologul şcolar, pentru a preîntâmpina eventualele eşecuri, dar şi pentru a găsi rezolvarea potrivită pentru el", menţionează aceasta.

Sunt cazuri în care prezenţa unui psiholog este vitală

Există, desigur, cazuri în care adolescenţii au probleme realmente grave, ajungându-se pînă la tentative de suicid, când prezenţa unui psiholog este vitală. Să nu uităm de cazurile adolescentelor însărcinate, de copiii ce fug de acasă ori cei ce se pierd într-un anturaj nepotrivit. Toate acestea ar putea fi evidate printr-o relaţie elev-psiholog stabilă, solidă. Problemele specifice vârstei şi curiozitatea sunt pincipalele motive ce împing un elev să viziteze cabinetul de consiliere al şcolii.

Stresul, oboseala datorată unei organizări defectuoase a timpului, conflictele cu părinţii, timiditatea în relaţiile cu ceilalţi şi integrarea în colectivul de elevi, insuficienta autocunoaştere, blocajele de comunicare, lipsa încrederii de sine, sunt doar câteva dintre problemele ce pun un semn de întrebare elevilor şi îi determină să apeleze la psiholog. "Psihologul îl ajută pe elev să găsească soluţii pentru rezolvarea dificultăţilor cu care se confruntă, îl asistă pe drumul spre cunoaşterea sinelui", precizează Rodica Popa.

Acest progres sesizat în evoluţia psihologului în şcoli este evident, însă simpla vizită la cabinetul de consiliere al şcolii nu a scăpat încă de prejudecăţi, având în vedere că este încă pusă la îndoială confidenţialitatea, factorul cheie al unei bune colaborări. Însă, de exemplu, elevii agresaţi de părinţi apelează cu încredere la psiholog, fiind singura soluţie pe care o au la dispoziţie încă din prima fază.

Se pare că elevii din liceele nu foarte bine cotate apelează mult mai uşor la psiholog decât elevii cu un nivel ridicat de cultură. Psihologul mai are mult de muncă atât cu ideile preconcepute ale copiilor, cât şi cu modul fix de gândire al unor profesori ori părinţi. Suntem pe drumul cel bun, însă, având în vedere că psihologii şcolari au recunoscut că există unii copii care au încredere deplină în relaţia cu ei, o relaţie construită chiar mai trainic decât cea cu părinţii.

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 
 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053, 0740-080289
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro