* în cursul acestui an, la Brăila au fost depistate de trei ori mai multe persoane infectate cu HIV decât în anii precedenţi * sexul neprotejat şi consumul de droguri injectabile sunt principalele căi de îmbolnăvire * cei peste o sută de bolnavi seropozitivi din judeţul Brăila riscă să rămână fără medicamente de săptămâna viitoare, dacă Ministerul Sănătăţii nu va aloca urgent fondurile necesare
Medicii trag un semnal de alarmă. În cursul acestui an, la Brăila au fost depistate de trei ori mai multe persoane infectate cu HIV, decât în anii precedenţi. Specialiştii spun că cei mai mulţi dintre aceşti seropozitivi s-au îmbolnăvit după ce au întreţinut relaţii sexuale neprotejate, însă sunt şi cazuri de consumatori de droguri, din rândul brăilenilor veniţi de la muncă din străinătate. Boala răspunde bine la medicamente, dacă e depistată din timp, însă guvernanţii îşi bat joc de destinele acestor oameni, alocând fonduri insuficiente pentru tratament. Cei peste o sută de bolnavi seropozitivi din judeţul Brăila riscă să rămână fără medicamente de săptămâna viitoare, dacă Ministerul Sănătăţii nu va aloca în aceste zile fondurile necesare, iar lipsa tratamentului ameninţă să-i condamne la moarte.
Ionica povesteşte că la prima sa experienţă sexuală nu s-a protejat. Abia mai târziu, când prietenul ei a aflat că este bolnav, şi-a dat seama la ce risc s-a expus. Adolescenta spune că se fereşte să le vorbească prietenilor şi colegilor de şcoală despre boala sa, de frică să nu fie discriminată. "A fost un şoc când am aflat că el este infectat. Nu ştiam ce să fac, nu le puteam spune părinţilor. Toţi tinerii fac greşeli, dar nu credeam că mi se poate întâmpla aşa ceva. Mi se pare că am trecut print-un coşmar, dar viaţa trebuie să meargă mai departe, doar că trebuie să am grijă să nu uit să-mi iau medicamentele zilnic", relatează tânăra seropozitivă.
Statisticile prezentate zilele acestea, de Ziua Mondială Anti-SIDA, arată cifre îngrijorătoare pentru judeţul Brăila: numărul bolnavilor creşte, anul acesta fiind depistate de trei ori mai multe cazuri noi, decât media din anii trecuţi. Concret, au fost descoperite 16 persoane seropozitive, cu vârste până în 40 de ani, însă numărul real al celor infectaţi este cu mult mai mare. Se estimează că 30% dintre cei infectaţi nu ştiu că au boala, după cum se arată într-un raport al Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile, dat publicităţii pe 1 decembrie. Coordonatorul programului HIV/SIDA la nivelul judeţului Brăila, dr. Delia Râşnoveanu, arată că această creştere a cazurilor nou diagnosticate se datorează intensificării educaţiei sanitare, care a făcut ca tot mai multe persoane, mai ales din grupele de risc, să se testeze pentru HIV. Principala cale de trasmitere a infecţiei HIV în rândul brăilenilor a fost cea sexuală. Pe locul al doilea între cauzele de îmbolnăvire se află consumul de droguri injectabile, de către persoane care au venit din străinătate. "Am fost plecat la muncă în afară, mai mulţi ani. Am început să mă droghez acolo şi mă injectam de mai multe ori într-o zi, să pot simţi efectul dorit. La un moment dat nu am mai avut seringi sterile, aşa că am folosit din cele uzate, chiar şi de la alţii. Am venit acasă pentru că începusem să mă simt rău şi, după ce mi-am făcut nişte analize, am aflat că sunt infectat", povesteşte Marin, unul dintre brăilenii seropozitivi.
Specialiştii atenţionează că numărul persoanelor infectate cu HIV/SIDA în urma consumului de droguri injectabile a crescut progresiv în România, în ultimii patru ani. Statisticile arată că intrarea pe piaţa din România a etnobotanicelor în anul 2010 a condus la o creştere majoră a numărului de tineri infectaţi, vârful incidenţei regăsindu-se la persoanele cu vârsta între 25 şi 34 de ani. Dacă în 2010 aproximativ 3% dintre consumatorii de droguri au fost depistaţi cu HIV/SIDA, în 2013 cifra a crescut la 29%. Deşi România se află în continuare în zona central-europeană cu incidenţă scăzută a infecţiei HIV, în cursul anului 2012 s-a înregistrat o creştere alarmantă a cazurilor noi pe grupa de vârstă 15-24 ani.
În ţară, principala cale de trasmitere a infecţiei HIV rămâne cea sexuală (aproximativ 50% dintre cazurile noi, depistate în anul 2012), la polul opus aflându-se transmiterea materno-fetală (3% dintre cazuri). La nivelul judeţului Brăila, dintre cei 14 bebeluşi născuţi de mame seropozitive, unul singur a fost infectat cu HIV, deoarece pe timpul sarcinii gravida a refuzat să ia tratamentul specific, toţi ceilalţi copilaşi fiind seronegativi şi perfect sănătoşi, după cum a precizat dr. Delia Râşnoveanu.
În evidenţa specialiştilor sunt înregistraţi 114 brăileni infectaţi cu HIV, aflaţi în diferite stadii ale bolii, unele descoperite tardiv. Majoritatea bolnavilor sunt tineri cu media de vârstă 22-24 de ani, care au fost infectaţi în copilărie, în urma tratamentelor sau a transfuziilor făcute în spital. Unii dintre ei nu au avut de-a lungul timpului nicio manifestare clinică, însă au fost depistaţi acum seropozitivi. Anul acesta s-a înregistrat un deces în rândul pacienţilor cu SIDA, faţă de două cazuri, în 2012.
Lipsa tratamentului înseamnă condamnarea la moarte
Aproape o sută de bolnavi seropozitivi din judeţul Brăila riscă să rămână fără medicamente de săptămâna viitoare, dacă Ministerul Sănătăţii nu va aloca zilele acestea fondurile necesare, fiind practic condamnaţi la moarte odată cu întreruperea tratamentului. Dr. Delia Râşnoveanu, coordonator de program, a precizat că fondurile alocate nu ajung decât până la jumătatea lunii decembrie. "Sunt probleme cu banii. În decembrie nu pot să acopăr decât jumătate de lună, mai departe, numai dacă se suplimentează ceva. Am făcut solicitare pentru 400.000 lei, care ar acoperi toată luna decembrie şi ianuarie. Dacă nu primim ceva în următoarele zile, va fi o foarte mare problemă deoarece depozitele farmaceutice îşi închid activitatea între 10 şi 15 decembrie şi redeschid după 15 ianuarie. Dacă nu primim fondurile acum, să apuc să fac o comandă care să intre până se închide depozitul, nu mai am de unde să iau medicamente, chiar dacă îmi dă banii", a explicat dr. Râşnoveanu.
Sursa citată a arătat că probleme cu programul naţional HIV/SIDA au apărut anul acesta după ce, în aprilie, a trecut de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, la Ministerul Sănătăţii. "S-a înfiinţat o altă comisie care se ocupă de acest program şi, neavând experienţă despre ce înseamnă tratamentul continuu, a făcut şi câteva greşeli: n-a dat suficienţi bani, n-a făcut un buget estimat corect. S-a mai suplimentat pe parcurs, dar nu suficient. N-am mai fost de mult în situaţia să nu-mi ajungă banii pentru tot anul. Se pare că de la anul programul va trece înapoi la Casă. Pe mine nu mă interesează decât să primim bani suficienţi, la timp", a declarat dr. Delia Râşnoveanu.
În prezent, 80 de pacienţi brăileni fac tratament cu medicamente specifice, costul estimativ în majoritatea cazurilor, fiind de 26.000 lei/pacient/an. "Anul acesta am stat cel mai prost cu banii. Programul naţional ne permite 28.000 lei/pacient/an, dar nu ne-au fost alocate fonduri suficiente. Cel mai ieftin tratament este de 1.000 lei, iar cele mai scumpe scheme depăşesc 10.000 lei lunar", a spus dr. Râşnoveanu.
Medicamentele antivirale îi ţin pe oameni în viaţă şi într-o stare de sănătate satisfăcătoare, dar tratamentul trebuie să continue neîntrerupt, altfel virusul dezvoltă rădăcini rezistente la medicaţia respectivă, făcând-o inutilă. În acest caz bolnavii trebuie să apeleze la un alt tratament, de fiecare dată mai costisitor. Medicul a atras atenţia că întreruperea tratamentului duce la agravarea bolii şi, inevitabil, la moartea pacientului. "Dacă întreruperea va fi mai mare de 2-3 săptămâni, tot ce am făcut până acum aruncăm pe geam, pentru că virusul poate să devină rezistent la medicamentele pe care le-am dat. Asta înseamnă că trebuie să regândim toate schemele terapeutice, ceea ce duce la costuri duble, pentru că trebuie să apelezi la medicamente noi, mult mai scumpe. Există riscul de deces, deoarece o pauză de o lună poate să ducă la prăbuşirea imunitară, iar pacientul poate să decedeze prin orice altă afecţiune", a explicat dr. Delia Râşnoveanu.
Odată cu noile descoperiri din medicină, HIV - afecţiune cândva necruţătoare - a intrat în categoria bolilor cu care în prezent se poate trăi normal mai mult timp, în cazul persoanelor depistate la timp. Speranţa de viaţă pentru pacienţii cu HIV care urmează tratament continuu a ajuns la 50 de ani, după depistarea virusului, potrivit Asociaţiei Române a Producătorilor şi Importatorilor de Medicamente (ARPIM).
Declaraţie şoc a ministrului Culturii: "S-ar putea face mai multe festivaluri dacă nu am avea programul HIV/SIDA sau dacă acel program ar fi la jumătate"
Declaraţiile ministrului Culturii, care a afirmat că Programului Naţional de Prevenire şi Control HIV/SIDA îi sunt alocaţi prea mulţi bani, a stârnit reacţii din partea UNOPA, care i-a cerut lui Daniel Barbu, printr-un comunicat de presă, să prezinte public scuze celor peste 12.000 de persoane infectate cu HIV din România "pentru modul în care a instigat populaţia României împotriva lor". Concret, ministrul a spus că "nu suntem în Africa de Sud" şi că s-ar putea face mai multe festivaluri "dacă nu am avea acel program sau dacă acel program ar fi la jumătate". "La dezbaterile pe bugetul 2014, m-a frapat, m-a cutremurat cu adevărat următorul lucru. Credeţi-mă, nu vreau să par cinic în faţa dumneavoastră, cu tot respectul pentru respectiva categorie de concetăţeni ai noştri. Bugetul, programul naţional pentru prevenirea şi tratarea HIV/SIDA este jumătate ca buget din toate programele Ministerului Culturii.(...) După părerea mea, nu suntem în Africa de Sud. Nu sunt milioane de concetăţeni afectaţi de acest hidos flagel al epocii noastre. Nu înţeleg, eu personal. Am fost cutremurat când mi-am dat seama câte festivaluri «Shakespeare» sau cât de amplu am putea face evenimentul, Festivalul «Shakespeare» de la Craiova, dacă nu am avea acel program sau dacă acel program ar fi la jumătate", a spus ministrul Barbu.
Legat de această declaraţie, Iulian Petre, directorul executiv al Uniunii Naţionale a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA, solicită şi prim-ministrului Victor Ponta, dar şi ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolaescu, să exprime public poziţia Guvernului faţă de cele declarate de domnul Daniel Barbu.
Federaţia UNOPA consideră că aceste declaraţii sunt o invitaţie la stigmă şi discriminare faţă de această categorie de pacienţi, care sunt, în opinia ministrului, vinovaţi pentru lipsa de festivaluri din România. Iar sugestia legată de închiderea programului naţional de tratament al infecţiei HIV, reprezentanţii UNOPA o consideră echivalentă cu o condamnare pe care Guvernul o pregăteşte acestor pacienţi, care provin în cea mai mare parte din copiii infectaţi la naştere în sistemul medical al anilor 1988-1990.
Până ieri, la închiderea ediţiei, premierul Ponta nu sancţionase în niuciun fel declaraţiile ministrului Barbu.