Pe hârtie, Brăila nu stă foarte prost la capitolul suprafeţelor de spaţii verzi raportate la numărul de locuitori, dar nici extraordinar de bine. Normele Uniunii Europene, implementate printr-o Ordonanţă de Guvern emisă în urmă cu 7 ani - OUG nr. 114/2007 - stipulează că fiecărui locuitor dintr-o aşezare urbană trebuie să-i corespundă 26 metri pătraţi de spaţiu verde de pe raza respectivei localităţi. În municipiul Brăila există 180.302 locuitori, iar suprafaţa totală a spaţiilor verzi se ridică la 417,46 hectare. Astfel, fiecărui cetăţean îi revin 26,14 mp de spaţiu verde, iar normele sunt îndeplinite la limită. Cifrele statistice ne-au fost oferite de Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila. La rândul ei, instituţia de mediu are datele de la Primăria Brăila, care a făcut o raportare pe această temă în luna martie a anului curent.
Prin spaţii verzi se înţelege totalitatea suprafeţelor amenajate cu vegetaţie din municipiu - parcuri, bulevarde, scuaruri, grădini. Chiar şi cimitirele intră în această categorie, după cum ne-a explicat Dumitru Bâja, purtătorul de cuvânt al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Brăila.
Mulţi brăileni privesc, probabil, cu scepticism aceste date statistice care confirmă faptul că oraşul nostru îndeplineşte normele europene referitoare la suprafaţele de spaţii verzi. "La cât de prăfuită şi de îmbâcsită este atmosfera din acest oraş, îmi vine greu să cred că stăm chiar atât de bine la capitolul «spaţiu verde pe cap de locuitor»", ne-a declarat brăileanul Florin Viziru, locatar al cartierului Vidin. Acesta se plânge că este atât de mult praf în atmosferă încât degeaba încearcă să îşi păstreze autoturismul curat. "Dacă îl spăl astăzi, mâine este acoperit cu un strat consistent de praf, de parcă l-aş ţine în deşert şi nu printre blocurile unui oraş european", spune Viziru despre autovehiculul său.
"Parcul" baricadat cu case
Ce-i drept, privit din satelit, oraşul Brăila nu pare să stea chiar atât de rău la capitolul "spaţii verzi". De fapt, nici la capitolul parcuri nu stăm prost deloc, dacă ar fi să ne luăm după harta "Google Earth". Deşi orice brăilean ştie că nu avem în oraş decât trei parcuri mari şi late - Grădina Publică, Parcul Monument şi, mai nou, parcul de lângă cartierul ANL Lacu Dulce - pe harta Google Earth, cu vedere din satelit, figurează încă două parcuri. Astfel, cine are curiozitatea să vizualizeze respectiva hartă, va observa că o suprafaţă generoasă, colorată în verde, pe care nu se află nicio construcţie, este denumită pompos Parcul Lacu Dulce. Aceasta se află, evident, în cartierul Lacu Dulce, fiind situată , după cum se vede pe imaginea din satelit, în apropierea Şoselei Râmnicu Sărat.
Cine ia în serios harta Google Earth şi ar vrea să se plimbe pe aleile "parcului Lacu Dulce" şi, eventual, să se odihnească pe o bancă la umbra unui copac, va constata că, de fapt, are de-a face cu un fel de parc-fantomă. În primul rând, oricât ai încerca să ajungi la acea suprafaţă verde, în baza coordonatelor luate de pe internet, nu vei reuşi. Practic, nu există nicio cale de acces pentru cetăţenii oraşului. Asta nu înseamnă că nu se află acolo o suprafaţă verde, aşa cum figurează pe Google Earth. Acea suprafaţă verde există, dar e înconjurată de proprietăţi private. Pe latura dinspre Şos. Râmnicu Sărat se află magazine şi depozite comerciale, iar pe celelalte laturi sunt casele locatarilor din cartierul Lacu Dulce.
Până la urmă, după mai multe insistenţe, am găsit pe cineva dispus să ne lase să-i tranzităm proprietatea pentru a ajunge la aşa-zisul parc.
Desiş în loc de blocuri
Pensionarul Ionel Toma, locatar al străzii Fundătura Dej, ne-a primit în curtea sa, iar de acolo am putut accede până la misterioasa suprafaţă verde care e, de fapt, un maidan acoperit de buruieni înalte cât omul. Doar pe margini, pe lângă curţile oamenilor există, pe ici pe colo, câteva mici grădini făcute de locatarii cu simţ gospodăresc mai dezvoltat. În rest, bălării şi pomi crescuţi sălbatic.
Fost activist de partid şi om cu funcţii importante pe vremea regimului comunist, Ionel Toma ne-a spus că, în acele timpuri, unii şefi de pe la Primărie sau Sfatul Popular îşi făceau acolo grădini de zarzavat. "Mergeau la Secţia Agrară, luau autorizaţie şi pe urmă îşi făceau grădini. Să vă spun drept, pe suprafaţa asta ar fi fost acum blocuri dacă mai trăia Ceauşescu. În 1989 ne luaseră deja actele de la casă, la toţi ăştia care locuim în jurul grădinilor, pentru că urma să înceapă demolările ca să se facă un cartier de blocuri, atât pe zona asta nelocuită cât şi pe o bună parte din cartierul Lacu Dulce. După ce a venit revoluţia, ne-au dat actele înapoi, că s-a renunţat la demolare. Casele noastre au rămas pe poziţie, iar locul ăsta pe care se făceau grădini a rămas aşa, al nimănui, acoperit de buruieni. Au fost unii mai deştepţi care s-au apucat să îngrădească porţiuni din el, dar fără niciun drept. Era unul care avea moară la ieşirea dinspre Râmnicu Sărat şi în spatele morii a pus gard pe o ditamai suprafaţa. Când l-am întrebat cu ce drept a îngrădit acolo, mi-a zis că a vorbit el cu primarul Lungu şi că i-a dat un sac cu mălai ca să îl lase să ia terenul respectiv. De parcă Lungu nu avea ce să mănânce şi nu putea fără mălaiul de la ăla. Bazaconii... Spaţiul e al Primăriei, toţi ăştia care au pus garduri aiurea or să rămână cu buza umflată", ne-a spus Ionel Toma.
"Greşeala le aparţine celor care au făcut Google Earth"
Reprezentanţii Primăriei neagă că suprafaţa în cauză ar fi fost denumită "parc" doar pentru ca statisticile să arate mai frumos. Arhitectul şef al municipiului, Ion Marian, spune că este o greşeală a celor de la Google dacă pe harta lor au menţionat acea suprafaţă ca fiind parc public. "În general, harta Google Earth este plină de greşeli. Apar străzi cu denumiri care nu există în Brăila şi parcuri aflate doar în imaginaţia celor care au întocmit harta. Trebuie menţionat faptul că nu a existat nicio colaborare oficială între Primăria Brăila şi Google pentru întocmirea hărţii respective. Responsabilitatea pentru informaţiile existente acolo le aparţine în totalitate celor de la Google", ne-a declarat arhitectul şef.
La rândul său, primarul Aurel Simionescu spune că n-a existat niciodată intenţia ca pe suprafaţa respectivă să fie amenajat un parc. "Terenul la care faceţi referire aparţine, într-adevăr, municipalităţii. Este o suprafaţă de circa 7.000 metri pătraţi care urmează să fie pusă în discuţia Consiliului Local Municipal, pentru a se stabili ce întrebuinţare i se va da. În luna iunie a anului în curs au existat discuţii preliminare pe această temă. Se punea problema ca suprafaţa respectivă să fie parcelată şi scoasă la licitaţie, în baza Legii 15, pentru familiile tinere. Dar având în vedere faptul că nu există o cale de acces adecvată deoarece terenul este înconjurat pe toate laturile de proprietăţi private şi singurul culoar de acces nu are decât 3-4 metri lăţime, am scos această propunere de pe ordinea de zi, pentru ca problema să fie studiată mai cu atenţie. Există două variante: fie găsim o formulă prin care le oferim proprietarilor caselor şi magazinelor din zonă posibilitatea să achiziţioneze porţiuni din acest teren, fiecare în dreptul lui, fie mergem pe varianta parcelării şi scoaterii la licitaţie pe baza Legii 15. Aceste aspecte vor fi hotărâte în cadrul unei şedinţe de CLM, în luna septembrie sau octombrie", ne-a declarat primarul Simionescu.
Tot pe Google Earth mai există o suprafaţă verde catalogată drept "Parcul Brăiliţa". În ceea ce priveşte acel teren, primarul Simionescu ne-a spus că este vorba despre fosta pepinieră unde CFR producea puiet arboricol pentru perdelele de protecţie forestieră care erau plantate de-a lungul liniilor de cale ferată. "Probabil că şi pe aceasta, dacă se vede cu verde din satelit, au denumit-o parc cei de la Google. E de fapt fosta lizieră a CFR, care aparţine în continuare CFR-ului şi pentru care avem tot timpul discuţii pentru că, fiind neîngrădită şi nepăzită, a devenit loc de depozitat gunoaie de către unii concetăţeni ai noştri", ne-a explicat primarul Aurel Simionescu cum stă treaba cu aceste parcuri fantomă de pe Google Earth.
