Cândva un nume în Europa pentru mobila de calitate pe care o producea, secţia "Arta Lemnului" a SC "PAL" SA este acum o ruină. De pe porţile fabricii, cea care făcea export în anii '90, şi chiar înainte de Revoluţie, în ţări precum Germania sau Italia, mai ies acum doar fier vechi şi cărămizi. Cu fiecare zi ce trece se mai şterge câte puţin din istoria secţiei, lăsată de câţiva ani de izbelişte, pe mâna hoţilor. Jandarmii şi poliţiştii nu reuşesc să-i potolească deoarece, imediat după ce-i amendează sau le fac dosare penale, aceştia se întorc la "treabă". Nici măcar faptul că cele mai multe dintre clădiri prezintă avertizări de prăbuşire nu-i sperie pe hoţi, deşi unii dintre ei au fost chiar surprinşi de dărâmături.
"Arta Lemnului", de pe str.
Pe clădirile din incinta secţiei au fost puse mesaje de atenţionare, întrucât prezintă risc de prăbuşire
Împăratul Traian, este una din secţiile fostul Combinat de Prelucrare a Lemnului, ce şi-a câştigat renumele în ţară şi peste hotare încă de pe vremea comunismului. Atunci, în fabrică intrau în jur de 350 de persoane, care lucrau în două schimburi, în timp ce azi mai intră doar tinerii pasionaţi de graffiti, care au transformat zidurile clădirilor în panouri de desen şi hoţii de fier vechi. Secţia s-a numit iniţial "Căruţa brăileană" şi făcea parte din lanţul de cooperative, fiind preluată de "PAL" înainte de anii '70. Astfel au început să se facă investiţii, s-au adus utilaje noi, performante (n.r. - o parte din utilajele vechi au funcţionat până în 2005, când secţia s-a desfiinţat), ce au permis ca secţia să înflorească şi să producă şi pentru piaţa externă. Practic, "Arta Lemnului" a început să facă mobilă de export în 1988, la început mai timid, pentru ca doi ani mai târziu exportul să ajungă să reprezinte 70 - 80% din producţie. La acea vreme, "PAL" era singura societate brăileană care făcea export de mobilă, păstrându-şi acest renume şi la 10 ani după Revoluţie. "Celelalte fabrici care au apărut pe parcurs, au început timid, pentru că treaba cu exportul este una foarte delicată. Dacă nu eşti cunoscut în afara ţării, degeaba eşti bun. Noi am avut norocul să fim conduşi de cel mai longeviv director din industria lemnului, care a ştiut să ţină firma în frâu şi la bine, şi la rău. Prin relaţiile sale, mobila produsă în Brăila era cotată la nivelul industriei din România cam la nivelul locului 10, cei mai buni fiind cei din Târgu Mureş", ne-a spus unul dintre foştii angajaţii ai "PAL".
Jurnaliştii au surprins trei persoane, printre care doi minori, care sustrăgeau tablă
Producţia secţiei de pe Împăratul Traian era axată, la început, pe piaţa internă, pentru care se făceau recamiere culisante cu ladă, specifice "căruţei brăilene". Când a început producţia pentru export, secţia a mers în paralel pentru cele două pieţe, funcţionând aşa până la defiinţare. Declinul a început în 2003, când s-a trecut de la două schimburi la un singur schimb, perioadă în care nu s-a mai încheiat niciun contract, finalizându-se doar cele deja începute, pentru ca din 2005 să nu se mai fabrice absolut nimic.
Sectoarele pentru prototipuri sunt acum nişte ruine
Secţia avea sectoare de sculptură şi pentru prototipuri, unde lucrau "meseriaşi" recunoscuţi. Înainte de a băga un produs nou în serie se făcea un prototip, care se expunea pentru a fi văzut de partenerii externi. Dacă acestora le plăcea produsul, se încheia un contract şi era băgat în serie. Mobilierul făcut la "PAL" era prezentat în expoziţii internaţionale şi târguri de mobilă, pentru a atrage clienţi noi. Comenzile erau fie pentru modelele din expoziţii, fie după schiţa clientului şi având la dispoziţie un anumit buget. În cel de-al doilea caz, "meseriaşii" puteau veni cu îmbunătăţiri, însă numai dacă erau acceptate de partenerii de afaceri. "Erau cerinţe mari pentru mobila de export, deoarece se practica un preţ mic. Un colţar de bucătărie, de exemplu, costa în jur de 300 de mărci, dar putea ajunge şi la 600 dacă îngloba în el şi elemente sculptate din lemn masiv, ce ridicau preţul. Printre partenerii tradiţionali se numără Germania şi Italia, însă s-a făcut export şi în Olanda. Cel mai mult se comandau grupe de colţ pentru bucătării, de diverse modele, iar în ultimul timp, pentru partenerul italian, s-au făcut şi servante, dormitoare sau sufragerii antichizate, din lemn de tei şi plop. Ele erau date cu baiţ şi apoi bătute, ca să le dea un aer vechi, deoarece asta se căuta în Italia", a adăugat sursa citată.
Hruba, în care încă se poate intra, s-a prăbuşit peste un bărbat ce încerca să fure cărămizi din pereţi
Acum, din secţia "Arta Lemnului" nu a mai rămas nimic. Toate clădirile stau să cadă după ce hoţii au furat tot ce s-a putut valorifica sau folosi din ele. Ca să fie exonerat de responsabilitate, în cazul vreunui incident, proprietarul a pus pe clădiri mesaje de atenţionare: "Clădirile din incintă prezintă riscuri majore de prăbuşire. Răspunderea în caz de accident revine exclusiv persoanelor care au intrat fără aprobare pe terenul SC PAL SA." Un astfel de accident s-ar fi consumat chiar în această primăvară, când pământul dintr-un tunel subteran, ce arată ca o intrare într-o hrubă, s-a prăbuşit peste un bărbat care a vrut să fure cărămizi din pereţii galeriei. Episodul ne-a fost povestit de un copil, pe care jurnaliştii l-au găsit într-o zi în incinta societăţii, în timp ce sustrăgea tablă împreună cu un alt minor şi un adult.
Zidurile clădirilor au fost transformate în panouri de graffiti
Zeci de persoane au fost prinse la furat din secţia "Arta Lemnului"
De la începutul anului, jandarmii din cadrul Detaşamentului Mobil au constatat, la secţia "Arta Lemnului", mai multe fapte de natură penală, constând în distrugeri şi furt de material feros. Cei surprinşi în flagrant au vârste cuprinse între 18 şi 37 de ani şi domiciliază în apropierea societăţii. Ei produc pagube însemnate prin tăierea de grinzi metalice, expunându-se totodată la un pericol iminent de prăbuşire a clădirilor de unde aceştia sustrag frecvent diverse bunuri, în scopul valorificării. "Persoanele care se pretează la acest gen de fapte sunt de cele mai multe ori aceleaşi, fiind surprinse de foarte multe ori în flagrant. Acestora li s-au întocmit acte premergătoare începerii urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt calificat. Suspecţii susţin că recurg la astfel de gesturi deoarece nu au locuri de muncă şi nu au din ce să-şi întreţină familiile", a precizat maior Iulian Timofei, ofiţer Relaţii Publice în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Brăila. Sursa citată a adăugat că jandarmii au aplicat, anul acesta, aproximativ 40 de sancţiuni contravenţionale pentru nerespectarea prevederilor privind accesul în incinta societăţilor comerciale, prevăzute de Legea 61/1991, pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, cuantumul amenzilor ridicându-se la circa 22.000 lei. La rândul lor, poliţiştii au prins în flagrant alte 15 persoane care furau din incinta secţiei fier vechi sau cărămizi.
Reamintim că "PAL" este acum în centrul altui scandal legat de fraudarea statului cu peste 33 milioane de euro. Mecanismul prin care s-a derulat ţeapa a constat în importul de tehnologie, pentru care nu s-au plătit taxe vamale, dar care ulterior a fost desfăcută pe bucăţi şi vândută ca fier vechi. Vameşii brăileni au descoperit, în urma unui control, că mai multe componente şi linii tehnologice aduse de acţionarul majoritar pe platforma "PAL" au dispărut, deşi ele au fost predate în leasing companiei brăilene, urmând a fi puse în funcţiune pentru a relansa producţia fabricii. Practic, la finalul contractului ar fi urmat ori ca utilajele să fie duse înapoi proprietarului de la care fuseseră importate ori să rămână în ţară, urmând ca proprietarul final să plătească taxele vamale abia după finalizarea contractului de leasing. La momentul controlului vameşilor brăileni, s-a constatat că părţi din acele linii tehnologice au fost vândute la fier vechi, drept pentru care ofiţerii au stabilit un debit de 138,4 milioane lei, adică aproape 33 milioane de euro.
