Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila a dat, ieri, aviz nefavorabil pentru Planul Urbanistic Zonal (PUZ) ce viza construirea Ansamblului Social Sportiv "Dunărea" în pădurea Stejaru. Cu alte cuvinte, grupul de interese care intenţiona să defrişeze mai multe hectare de pădure pentru a construi terenuri de sport trebuie să renunţe la această idee.
Oficial, prin PUZ-ul pentru care au solicitat aviz de la Mediu, investorii anunţau că vor să scoată din circuitul forestier 13 hectare de pădure pentru a amenaja un bazin de înot, o sală de forţă şi fitness, 35 de terenuri sportive, dintre care două terenuri de handbal, două terenuri minifotbal cu tribune, şase terenuri de volei, două piste popice, o pistă de alergări, un teren minirugbi, 12 terenuri de tenis de câmp, două terenuri de baschet, şase terenuri badminton, o pistă de carting, toate cu dotările aferente, căi de acces, vestiare, utilităţi. Pe lista investitorilor figurează Valentin Chisoceanu, Vladimir George Iurov şi Elena Iurov (sora viceprimarului Alexandru Dănăilă, care între timp a plecat din România şi a renunţat la acest proiect n.n.), Romeo Costel Guruianu, Otilia Niţă, Leonard Mîrza şi Laurenţia Mîrza, Cristian Niţă, Jean Cristian Mîrza, Alexandra Periverzof, Virgil Voicu, Gina Chisoceanu, Ionel Stănilă, Gabriela Stănilă, Mihai Bogdan Periverzof.
După cum se ştie, investitorii menţionaţi mai sus au început încă din 2011 demersurile necesare pentru a primi permisiunea de a face defrişări în pădurea Stejaru. Intenţia lor a fost încă de la început vehement contestată de opinia publică brăileană, în frunte cu mai multe organizaţii de protecţie a mediului. Pe parcursul anului trecut, s-au făcut campanii pe reţelele de socializare, dar şi manifestaţii publice, în care s-a spus un "NU" hotărât defrişărilor. Aceeaşi atitudine au avut-o şi cei aproape 200 de brăileni care au participat la dezbaterea publică organizată, conform procedurilor de avizare, de APM Brăila.
În decizia formulată ieri, APM precizează, pe site-ul instituţiei, că a dat aviz negativ pentru proiectul ce implica defrişarea unei porţiuni din pădurea Stejaru, deoarece "implementarea planului va determina un impact negativ şi permanent asupra biodiversităţii". Un alt motiv care a stat la baza deciziei a fost acela că "publicul şi autorităţile interesate s-au exprimat ferm împotriva tăierii arborilor din pădurea Stejaru şi implicit împotriva implementării planului propus, prin: puncte de vedere transmise în scris şi/sau prezentate la şedinţa publică de către autorităţi, opinia exprimată de cele 163 de persoane participante la dezbatere, 13 adrese ale publicului, listele cu 1.590 semnături olografe şi on-line".
Astfel, se poate spune că reacţia opiniei publice a avut un cuvânt important de spus în respingerea solicitării de defrişare a copacilor din pădurea Stejaru.
Reprezentanţii organizaţiilor de mediu implicate în campaniile derulate în apărarea pădurii au primit cu bucurie, ieri, vestea că solicitarea afaceriştilor care intenţionau să taie copacii a fost respinsă. "Decizia Agenţiei pentru Protecţia Mediului Brăila face dreptate şi demonstrează faptul că, chiar şi atunci când unele autorităţi nu-şi fac datoria, şi mă refer aici la comisia din cadrul Prefecturii, care a împroprietărit acei investitori cu o suprafaţă din pădurea Stejaru, există totuşi oameni care îşi fac treaba în litera şi mai ales în spiritul legii. Le mulţumim tuturor celor care s-au implicat în acţiunile dedicate salvării pădurii de la marginea Brăilei. Victoria de acum ne dă speranţe că şi pe viitor, dacă mai apar situaţii de acest gen, vom şti cum să reacţionăm pentru a ne apăra mediul în care vrem să trăim sănătoşi cu toţii", ne-a declarat consilierul local Dan Păun, preşedintele organizaţiei de mediu "Green" Brăila.
La rândul său, caricaturistul Costel Pătrăşcan, cel care, în calitate de preşedinte al organizaţiei ecologiste "Eco Alpex 024" Brăila, s-a implicat foarte mult în protejarea pădurii Stejaru, ne-a declarat: "Mă bucur! Din păcate, ajungem să salutăm gesturile de bun simţ şi normalitate. Este doar o bătălie câştigată, fiindcă fiecare copac e important pentru Brăila, chiar dacă nu toată lumea crede la fel!".
Istoria unui proiect controversat
Reamintim că, în 2011, un grup de brăileni format din Valentin Chisoceanu, George Iurov, Elena Iurov, Costel Guruianu, Otilia Niţă, Leonard Mîrza, Laurenţia Mîrza, Cristian Niţă, Cristian Mîrza, Alexandra Periverzof, Virgil Voiu, Gina Chisoceanu, Ionel Stănilă, Gabriela Stănilă, Mihai Periverzof şi-a exprimat intenţia de a defrişa o porţiune de 13 hectare din pădurea Stejaru, aflată la marginea municipiului Brăila, pentru a construi acolo aşa-numitul Ansamblu Social Sportiv "Dunărea". Aceştia au intrat în posesia unei porţiuni din pădurea de la marginea Brăilei în urma unui controversat schimb de terenuri, în care moştenitoarea unei păduri de salcâmi de lângă comuna Stăncuţa a primit în compensare câteva hectare din pădurea de stejar. Schimbul respectiv a fost avizat, în 2011, de o comisie din cadrul Prefecturii Brăila.
De remarcat că, deşi la prima vedere nu este vorba de nume cunoscute opiniei publice brăilene, printre iniţiatorii proiectului se află şi rude ale unor politicieni sau funcţionari influenţi. Astfel, Elena Iurov este sora actualului viceprimar Alexandru Dănăilă, iar Otilia Niţă este sora lui Mircea Fudulaiche, fost secretar general al Primăriei Brăila şi fost subprefect al judeţului. Grupul de investitori l-a mandatat să-i reprezinte interesele pe afaceristul Gheorghe Periverzof, acelaşi care i-a reprezentat în tratativele cu Primăria Brăila şi pe moştenitorii unui corp de clădire al Teatrului "Maria Filotti". În 2011, Periverzof a început demersurile pentru scoaterea celor 13 ha din fondul forestier în vederea construirii unor facilităţi sportive şi clădiri.
Un an mai târziu, în vara lui 2012, el susţinea că a obţinut toate avizele necesare, mai puţin avizul de mediu, din partea APM Brăila. Autorităţile de mediu brăilene explicau, însă, că nu pot acorda acest aviz atât timp cât investitorii nu respectă anumite cerinţe legale. Printre aspectele necorespunzătoare din raportul de mediu întocmit de investitori era şi faptul că nu se preciza exact cum anume intenţionează să compenseze defrişările făcute în pădurea Stejaru, în condiţiile în care legislaţia în vigoare prevede că intervenţiile efectuate într-un trup de pădure să fie compensate prin împădurirea unei suprafeţe de trei ori mai mari decât cea defrişată şi de cinci ori mai valoroasă.
Iritaţi că nu li se dă avizul de mediu, investitorii au dat în judecată, în martie 2013, Agenţia de Protecţie a Mediului Brăila. Câteva luni mai târziu, Tribunalul Brăila emitea o hotărâre prin care obliga pârâta să elibereze avizele de mediu aferente proiectului "Construire ansamblu social sportiv Dunărea". Considerând că un aviz de mediu nu poate fi eliberat decât dacă se întrunesc condiţiile legale şi nu ca urmare a unei decizii judecătoreşti, APM a făcut recurs, dosarul fiind preluat de Curtea de Apel Galaţi, Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal. În 28 ianuarie 2015, Curtea de Apel Galaţi a emis o decizie privind "obligarea APM Brăila la trecerea în următoarea etapă de reglementare a Planului Urbanistic Zonal - Construire ansamblu social sportiv Dunărea - (analiza calităţii raportului de mediu)".
Instanţa a obligat APM ca, în decurs de un an, să parcurgă toate etapele prevăzute de lege şi să emită o decizie definitivă legată de avizarea sau nu a proiectului investitorilor. După cum se ştie, APM s-a conformat şi, pe parcursul anului trecut, a cerut grupului de investitori să se ocupe de organizarea dezbaterii publice prevăzute de lege. Prima dezbatere a avut loc în luna iunie a anului trecut, însă aceasta a fost anulată, deoarece investitorii au organizat-o într-o sală de şedinţe a Primăriei Chiscani, unde discuţiile nu s-au putut desfăşura din cauza lipsei de spaţiu. A doua dezbatere publică a avut loc în sala de protocol a cabanei Stejaru. Aici au putut participa peste 150 de persoane, iar opiniile exprimate au fost vehement împotriva defrişărilor.
Conformându-se hotărârii Curţii de Apel Galaţi, de pe 28 ianuarie 2015, APM Brăila a emis, în decurs de un an, decizia referitoare la avizul de mediu. Astfel, pe 27 ianuarie 2016 s-a emis avizul, care le este nefavorabil investitorilor. Pădurea Stejaru NU poate fi defrişată!
