Criza economică în care ne aflăm este abia la început. Perioada cu adevărat critică acum se conturează şi, când ne va lovi, o va face rău. Avem însă de-a face cu o criză economică mai altfel, pe lângă cauza care a provocat-o (criza sanitară generată de epidemia de Covid-19). De data aceasta, nu este o criză rezultată pe fondul unor probleme financiare. Dimpotrivă, bani sunt încă mulţi în piaţă şi vor mai fi. Nu este o criză generată de bănci, de falimente ale unor instituţii financiare globale, de speculaţii financiare, de vreo bulă financiară sau imobiliară uriaşă, care stă să bubuie.
Este o criză generată, în primul rând, de scăderea consumului. O scădere drastică, nemaîntâlnită de zeci şi zeci de ani sau niciodată în epoca modernă. Nu suntem singurii care ne confruntăm cu ea – practic, cam în toată lumea se întâmplă la fel. Scăderi economice uriaşe, generate de scăderea consumului. A venit vremea răzbunării consumului – unul dintre elementele principale ale creşterii economice, iubit de politicienii populişti, de multe ori favorizat în detrimentul investiţiilor şi de aceea blamat de majoritatea analiştilor economici sau a oamenilor responsabili. Scăderea consumului, care a atras, automat, şi scăderea producţiei, a spulberat datele economice ale mai tuturor economiilor lumii. Şi e abia începutul.
Explicaţia e simplă şi poate fi observată de oricine: aproape nimeni nu mai cheltuie la fel de mult pe cât o făcea înainte de luna martie 2020. Mulţi pentru că pur şi simplu le-au scăzut veniturile ori şi-au pierdut cu totul locurile de muncă, în special angajaţii din mediul privat, dar şi mai mulţi pentru că nu mai vor sau nu mai au pe ce să cheltuie la fel de mulţi bani, deşi au. Ba chiar au făcut economii în perioada asta. S-au schimbat şi anumite obiceiuri de consum, dar, de fapt, lumea (majoritatea) e prudentă şi va fi în continuare. Şi e logic să fie aşa.
Niciun sector economic nu mai merge la fel de bine precum anul trecut pe vremea aceasta. Nimic nu se mai vinde la fel de bine şi nimic nu se mai produce la fel de mult. Da, sunt poate anumite afaceri care au înflorit acum - comerţul online, dar şi acela în cazul anumitor produse, curieratul, echipamentele sportive, Netflix-ul şi HBO GO, produsele dezinfectante – dar, în general, toate merg mai prost. Şi nu doar restaurantele şi terasele. Nici turismul, pentru că nu mai pleacă toată lumea în vacanţe, nici măcar în ţară, nici magazinele de îmbrăcăminte şi încălţăminte - pentru că, neieşind atât de des din casă, lumea nu mai are nevoie de la fel de multe obiecte vestimentare -, nici frizeriile, nici benzinăriile, nici măcar hipermarketurile sau farmaciile. Toate afacerile sunt în scădere şi, odată cu acestea, veniturile statului. Statul încasează tot mai puţin pentru că se produce şi se consumă tot mai puţin. Da, fondurile UE alocate României, cele 80 de miliarde de euro, reprezintă un ajutor vital pentru redresarea şi relansarea economiei, dar ca să măreşti salariile la stat, pensiile cu 40% şi să dublezi alocaţiile acum înseamnă sinucidere economică. Mai ales că, aşa cum spuneam, marea masă a populaţiei are cel puţin aceleaşi venituri, dacă nu mai mari - în special angajaţii de la stat şi pensionarii – şi cheltuie oricum mai puţin.
Când se va termina cu adevărat această criză? Doar când se va termina şi pandemia de Covid, iar lumea îşi va relua obiceiurile de consum. Atunci îşi va reveni şi industria, îşi vor reveni şi serviciile şi se vor crea din nou locuri de muncă! Când se va întâmpla asta? Când va apărea un vaccin, iar oamenii nu se vor mai putea contamina, sau când numărul de noi infectări va fi redus spre zero, în urma aplicării măsurilor de prevenire a răspândirii bolii. Dacă în prima variantă este posibil să mai treacă şi un an, în cazul celei de-a doua ar fi suficiente maxim două luni. Doar că, în acest caz, depindem mult mai mult de alţii. De prea mulţi alţii. Şi, cu cât se va lungi mai mult această perioadă, cu atât mai mult va scădea consumul, vor muri afacerile, se vor desfiinţa mai multe joburi şi cu atât mai crunt ne va lovi criza. Aia adevărată, economică şi financiară.
