Pesta porcină africană s-a răspândit în România ca un foc de paie, însă nu dă semne că se va stinge la fel de rapid. Dimpotrivă, toată lumea pare să se împace cu gândul că va dura ani de zile - până la 10 sau poate chiar mai mult - până când vom scăpa definitiv de acest virus păcătos pentru care nu există nici vaccin şi nici tratament adecvat. Spre deosebire de pesta porcină clasică, genomul virusului pestei porcine africane nu produce anticorpi, prin urmare nu se poate realiza un vaccin împotriva lui, explică veterinarii. Singura metodă de stopare este uciderea preventivă a tuturor porcilor existenţi în focar. Cu alte cuvinte, unde apare boala se ucid laolaltă şi animalele deja compromise şi cele încă sănătoase, pentru ca virusul să nu mai aibă ce să atace şi să dispară de la sine. E ca şi cum ai stopa un incendiu de vegetaţie trăgând pe pământ o brazdă lată cu plugul, ca să nu mai aibă focul ce să ardă şi cum să se întindă mai departe...
În judeţele din România unde a început să se manifeste pesta porcină din luna iulie a acestui an, autorităţile s-au repezit să omoare de-a valma nu doar porcii din gospodăriile unde s-a confirmat virusul, ci pe toţi cei aflaţi în localităţile respective. În judeţul Brăila, unde a apărut pesta s-au eutanasiat în acest fel aproape 30.000 de exemplare, sate întregi rămânând fără niciun porc în ogrăzile oamenilor. Pe la jumătatea lunii august, s-a schimbat abordarea şi nu se mai ucid toţi porcii din localitate ci doar cei din focarul confirmat. Explicaţia oficială, cel puţin în cazul Brăilei, a fost că uciderile în masă s-au făcut pentru protejarea celor două mari ferme de suine, de la Gropeni şi Tichileşti, şi că, odată ce a intrat virusul şi acolo, nu mai e nevoie de atât de multă stricteţe. Neoficial, însă, au apărut informaţii potrivit cărora procedurile europene nu prevăd ucideri în masă, aşa cum s-a procedat în judeţele României, ci doar monitorizarea efectivelor din localităţile apropiate focarelor, adică ceea ce se face în prezent. Iar hei-rup-ismul de la început, pare să fi fost menit să acopere anumite greşeli făcute de autorităţile centrale, care n-au tratat la modul serios pesta, din 2017, când au apărut primele semne. Şeful ANSVSA a fost acuzat, de exemplu, că, pentru a face o economie de câteva milioane de lei, a anulat campania de prevenire ce trebuia efectuată de medicii veterinari la începutul acestui an. Asta ar fi una dintre cauzele pentru care statul plăteşte acum zeci de milioane despăgubiri pentru porcii ucişi.
Cert este că, din exces de zel sau nu, autorităţile române au golit complet de porci numeroase sate, iar ţăranii, deşi nu le-a convenit situaţia, s-au conformat, pentru că li s-a promis că vor primi despăgubiri în bani pentru toţi porcii omorâţi. Despăgubirile au început să fie acordate, de câteva zile, iar sătenii, cel puţin cei din judeţul Brăila, par mulţumiţi de sumele primite. Deci până în acest punct, treaba pare rezolvată în mod amiabil.
Rămâne, totuşi, de văzut cum va reacţiona lumea dacă autorităţile vor începe să pună în practică planul despre care au apărut informaţii în ultima vreme, şi anume acela de a interzice repopularea cu porci a gospodăriilor din localităţile aflate pe o rază de 10 kilometri în jurul crescătoriilor zootehnice. În judeţul Brăila, pe lângă cele două crescătorii de porci de la Gropeni şi Tichileşti, unde se aflau efective de mii de capete, există şi altele, ceva mai mici, la Deduleşti, Însurăţei, dar şi în alte localităţi. Astfel, dacă se va ajunge să se pună în practică măsura preconizată de autorităţile de la Bucureşti, ar însemna că în zeci de sate brăilene nu se va mai permite creşterea porcilor, pe o perioadă de câţiva ani. Deocamdată, despre această măsură există doar informaţii apărute în presa centrală, neconfirmate oficial. Dar, dacă totuşi ea se va adopta rămâne de văzut cum vor reacţiona crescătorii de la sate, pentru care porcul din bătătură reprezintă în mod tradiţional principala sursă de carne dar şi un mod de a face rost de ceva bani, prin vânzările din preajma Crăciunului. Dacă s-au împăcat cu gândul că le sunt omorâţi porcii, pentru că li s-au dat asigurări că vor fi despăgubiţi, e puţin probabil că ţăranii vor accepta să nu mai fie lăsaţi să crească alţi porci deoarece trebuie protejate marile ferme! Din punct de vedere macroeconomic, protejarea investitorilor care cresc porci în regim industrial, în defavoarea crescătorilor tradiţionali, pare logică. În joc sunt afaceri de milioane de euro şi mii de locuri de muncă. Din punct de vedere social, însă, pare cel puţin cinic să le refuzi ţăranilor dreptul de a creşte porci, în contextul în care statul nu a fost capabil să stopeze din faşă răspândirea virusului pestei porcine africane! Iar din punct de vedere culinar, ar fi o adevărată nenorocire ca românii obişnuiţi să mănânce carnea gustoasă şi sănătoasă a porcilor crescuţi natural la ţară să fie obligaţi să pună pe masă doar carnea aţoasă şi fără gust a porcilor crescuţi în regim industrial, cu tot felul de chimicale!
