Culită Tărâţă, 62 de ani, fostul arendaş al Insulei Mari a Brăilei, a decedat în noaptea de vineri spre sâmbătă, după o lungă luptă cu o boală incurabilă. În ultimii doi ani, Tărâţă a fost preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ şi nu a mai avut, cel puţin oficial, tangenţe cu activitatea economică derulată în Insula Mare. Chiar şi aşa, influenţa pe care avut-o acest controversat politician şi om de afaceri asupra celei mai mari exploataţii agricole din Europa încă se mai face simţită. Pe de o parte, în cei zece ani în care firma sa, "TCE 3 Brazi" SRL Piatra Neamţ, a avut dreptul de arendă a celor 57.000 hectare de teren arabil din suprafaţa îndiguită, tehnologiile agricole şi utilajele folosite s-au modernizat gradual, ajungând la un grad de performanţă greu de închipuit la începutul anului 2000, când Tărâţă a preluat administrarea IMB. Pe de altă parte, rămân de notorietate scandalurile în centrul cărora s-a aflat această firmă, din cauza datoriilor către Agenţia Domeniilor Statului.
Culiţă Tărâţă a fost deputat PSD în două mandate, între anii 2000 - 2004 şi 2008 - 2012. În anul 2011, a demisionat din PSD şi a devenit fondator şi vicepreşedinte al UNPR, pentru ca, în 2012, să candideze şi să câştige preşedinţia Consiliului Judeţean Neamţ, în cadrul unei alianţe UNPR cu PDL şi PNŢCD. De profesie inginer agronom, Culiţă Tărâţă a fost şi fondatorul Holdingului "TCE 3 Brazi", care a avut în administrare Insula Mare a Brăilei, din 2002 până în 2012. Preluarea în arendă a celor 57.000 ha nu a fost lipsită de controverse, fiind pusă pe seama relaţiilor politice ale lui Tărâţă. Cert este că, prin manevrele derulate în 2002, acesta a reuşit să îndepărteze din Insula Mare firma "Reen" SRL, a afaceristului Fernando Enciu, care avea un contract de asociere în participaţiune cu SC IMB SA Brăila. În acel moment, IMB SA avea datorii uriaşe, de circa 600 miliarde de lei vechi, iar grevele spontane ale salariaţilor nemulţumiţi că nu îşi iau lefurile la timp se ţineau lanţ.
În ciuda protestelor firmei "Reen", care s-a plâns că nu a fost lăsată să îşi pună în practică strategia economică şi investiţiile pe care urma să le facă în Insula Mare, pentru a rentabiliza activitatea şi a plăti datoriile, Culiţă Tărâţă şi a sa "TCE 3 Brazi" SRL s-au instalat în IMB pentru următorii zece ani. Ce-i drept, nu se poate spune că firma nemţeană nu a avut o activitate eficientă. Treptat, vechile utilaje cu care se lucra terenul în Insula Mare au fost înlocuite cu altele ultramoderne, iar angajaţii au încetat grevele, după ce salariile au crescut şi erau plătite la timp.
Scandalul datoriilor către ADS
În ciuda investiţiilor făcute în tehnologizare, "TCE 3 Brazi" a avut mari probleme legate de plata redevenţei pe terenurile agricole din Insulă, redevenţă care, se pare, oricum era mult sub preţul pieţei. Potrivit Ziarului Financiar, "TCE 3 Brazi" avea stabilită o arendă de 0,61 tone grâu/hectar anual, la jumătate faţă de cea din piaţa liberă. În 2003, firma lui Tărâţă a început un proces cu Agenţia Domeniilor Statului, care dorea rezilierea contractului de arendă. Procesul a durat 7 ani şi a fost câştigat, până la urmă, de Culiţă Tărâţă care a devenit, astfel, oficial, latifundiarul cu cea mai mare suprafaţă de teren agricol exploatată în România. Presa centrală aminteşte, totuşi, faptul că "TCE 3 Brazi" continuă încă să figureze în arhivele ADS cu un debit de 99 milioane lei (peste 22 milioane de euro), sumă provenită din resturi de plată la arendă în anii 2002 - 2007, la care se adaugă penalităţile aferente.
Din 2012, terenul din Insula Mare a trecut în administrarea firmei "Agricost" SRL, controlată de Constantin Duluţe, un apropiat al lui Culiţă Tărâţă. Deşi, oficial, "TCE 3 Brazi" a plecat din IMB, se poate remarca faptul că mulţi dintre oamenii lui Tărâţă, inclusiv Lucian Buzdugan, cel care a condus activitatea de la Brăila în ultimii zece ani, au rămas la conducerea operaţiunilor derulate de "Agricost" în Insula Mare.
Cât priveşte "TCE 3 Brazi", aceasta a intrat în faliment, în septembrie 2014, după ce instanţa a admis cererea de deschidere a procedurii de faliment al firmei, care în ultimii şase ani a avut un profit de 50 milioane de euro, dar a şi acumulat datorii de 30 milioane de euro.
Culiţă Tărâţă a suferit în ultima perioadă de o boală foarte gravă, iar ultimele şase luni a fost văzut foarte rar la conducerea CJ Neamţ, deoarece era slăbit de suferinţă şi de chimioterapia pe care o urma într-o clinică specializată din Viena. Vineri noapte, acesta a încetat din viaţă. Afacerile pe care le-a avut vor fi continuate de cei trei fii ai săi.
