PSD a rămas la ideea că trebuie să organizeze un mare miting de susţinere a propriei guvernări şi mai ales al propriului premier, cel mai probabil pe 9 iunie. Este evident că mişcarea lui Liviu Dragnea este un gest disperat creat de nevoia de confirmare publică a faptului că deţine încă Puterea aproape absolută şi că se bucură încă de autoritateîn teritoriu, în contextul în care România are cel mai jenant premier din istoria sa.
De fapt, Dragnea se teme că, în urma dezertării unor parlamentari proprii, plecaţi în tabăra lui Victor Ponta, PSD-ALDE chiar ar putea pierde în timp majoritatea din Camera Deputaţilor şi Senat, ceea ce va face ca o moţiune de cenzură nu doar să treacă de Parlament, dar să fie o operaţiune cât se poate de legală şi de democratică. Liderii PSD-ALDE vor de fapt să scoată în faţă „voinţa poporului”, care-şi doreşte din suflet această guvernare sub acest premier, aceeaşi voinţă pe care o consideră irelevantă în cazul în care preşedintele Klaus Iohannis ar declanşa un referendum pentru contracararea deciziei CCR de revocare a şefei DNA, de exemplu.
Mitingurile de susţinere pro-guvernamentale sunt în general un element al dictaturilor sau al regimurilor semi-totalitare, gen Coreea de Nod, Rusia ori Turcia, dar asta nu pare să-l deranjeze pe infractorul şef al PSD. Asemenea mitinguri la comandă, în care oamenii participă cu forţa, nicidecum din convingere, organiza periodic şi regimul Ceauşescu – ultimul fiind cel din 21 decembrie 1989, care i-a şi grăbit sfârşitul.
Mitingul PSD nu se deosebeşte cu nimic de acest gen de manifestaţii. Esenţa lui stă în explicaţia dată de unul dintre lideri PSD din teritoriu: „După estimările noastre putem trimite de la Vaslui 2.000-3.000 de persoane la miting, cu autocare, maşini personale, microbuze”, anunţa, zilele trecute, preşedintele PSD Vaslui, Dumitru Buzatu. De ce să trimiţi nişte oameni la Bucureşti, şi să nu-i laşi să se ducă singuri la miting, dacă tot cred atât de mult într-un guvern? Manifestaţiile de genul acesta, în care oamenii - în general nişte amărâţi fără opţiuni – sunt aduşi cu autocarele de prin toate colţurile ţării, trimişi de primarii şi liderii PSD din teritoriu, constrânşi prin fel de fel de tertipuri politice sau pur şi simplu momiţi cu promisiuni, nu demonstrează de fapt nimic altceva decât că mecanismul de partid, moştenit de pe vremea comunismului, încă funcţionează.
Lăsaţi oamenii să vină din propria convingere în guvernarea minunată a PSD-ALDE, din devotament faţă de mult-iubitul şi stimatul preşedinte al partidului şi din respectul veşnic şi dragostea neţărmurită faţă de geniul premierului Vasilica Dăncilă, să vedem exact câţi susţinători au cele două partide! Lăsaţi oamenii să protesteze singuri „contra abuzurilor din justiţie”, aşa cum explica, mai nou, Călin Popescu Tăriceanu, că ar fi de fapt tema mitingului. Să vedem cu adevărat câţi români chiar susţin un infractor, o semi-analfabetă, o grupare de incompetenţi şi o gaşcă de penali care se consideră abuzaţi. Măcar să ştim cum stăm.
