• Arhivele Naţionale ale României au publicat, zilele acestea, inventarele a încă două fonduri arhivistice administrate de Serviciul Arhive Naţionale Istorice Centrale, adevărată “mană cerească” pentru istorici şi nu numai • este vorba de “Comitetul de Stat al Planificării” (1955-1958) şi “Comitetul de Stat al Planificării - Direcţia Lucrări Canal Dunăre-Marea Neagră” • pe de altă parte, 11 arhivişti brăileni administrează peste 5 kilometri liniari de documente - istoria Brăilei din ultimii două sute de ani
Potrivit consilierului arhivist Ştefania Botez, de la Serviciul Judeţean Brăila al Arhivelor Naţionale, utilizatorii serviciilor oferite de Arhivele Naţionale ale României pot cerceta, pentru prima dată, online, inventarele a încă două fonduri arhivistice deosebit de importante pentru istoria de după 1945 a României, aflată, în acel moment, sub ocupaţie sovietică şi în plin proces de eliminare a “elementelor reacţionare”. Informaţiile sunt deosebit de importante pentru istorici, studenţi, profesori şi elevi, pentru toţi cei care vor să se documenteze în legătură cu “dictatura proletariatului” instaurată după abdicarea forţată a Regelui Mihai I al României.
Este vorba de două fonduri administrate de Serviciul Arhive Naţionale Istorice Centrale, “Comitetul de Stat al Planificării” (1955-1958), Inv. 3519: http://arhivelenationale.ro/…/Comitetul-de-Stat-al-Planific… şi “Comitetul de Stat al Planificării - Direcţia Lucrări Canal Dunăre-Marea Neagră” (1949-1953), Inv. 3521: http://arhivelenationale.ro/…/Comitetul-de-Stat-al-Planific…
Utilizatorii serviciilor oferite de Arhivele Naţionale au, de asemenea, posibilitatea să cerceteze inventarele fondurilor şi colecţiilor publicate online în anul 2020, prin accesarea, în website-ul Arhivelor Naţionale (www.arhivelenationale.ro) a paginii “Cercetare” - secţiunea “Fonduri şi Colecţii” - “Noutăţi-Inventare online”.
Pe de altă parte, Serviciul Judeţean Brăila al Arhivelor Naţionale (SJAN) administrează, la ora actuală, peste 5 kilometri liniari de documente, unele vechi de aproape două secole, altele incluse în tezaurul naţional. Cel mai vechi document păstrat în tezaurul instituţiei este actul domnesc emis de fiul Voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt, Bogdan, vechi de mai bine de 500 de ani.
Pe de altă parte, având pe statul de funcţii doar 11 angajaţi, Serviciul Judeţean Brăila al Arhivelor Naţionale (SJAN) - instituţie implicată în salvarea şi păstrarea memoriei naţionale - administrează, în prezent, 5.316 metri liniari de documente, respectiv 586 de fonduri şi colecţii arhivistice care, altminteri, ar fi dispărut pentru totdeauna şi, odată cu ele, şi istoria Brăilei. Potrivit legii, Arhivele Naţionale ale României au ca misiune administrarea, supravegherea şi protecţia specială a Fondului Arhivistic Naţional - documente create de-a lungul timpului de către organismele de stat, organizaţiile publice sau private economice, sociale, culturale, militare şi religioase, precum şi de către persoanele fizice. Este vorba de acte oficiale şi particulare, diplomatice şi consulare, memorii, manuscrise, matrice sigilare, precum şi înregistrări foto, video, audio şi informatice cu valoare istorică, realizate în ţară sau de către creatori români în străinătate. Toate acestea sunt păstrate cu grijă, în încăperi special amenajate şi la temperaturi constante, care să conserve documentele cât mai mult timp posibil, păstrându-le intacte vreme de secole.
Printre cele mai importante înscrisuri păstrate în Colecţia Documente a SJAN Brăila se numără: actul domnesc emis de fiul lui Ştefan cel Mare, Bogdan voievod, datat la 1505, Legatul Arhimandritului Hrisant Hurezeanu, împodobit cu ornamente de aur şi redactat la 1 ianuarie 1850 (act de donaţie pentru înfiinţarea unei şcoli la Brăila), hrisovul lui Matei Basarab voievod, domnul Ţării Româneşti (4 iunie 1642) şi cartea lui Mihail Suţu, domnul Moldovei, emisă de cancelaria domnească la 2 noiembrie 1793. Ultimele două documente poartă sigiliul şi semnătura autografă a domnitorilor.
