O mega-afacere care ar fi trebuit să fie deja în derulare pe raza judeţului Brăila, aducându-le localnicilor, adică nouă, tuturor, un sistem civilizat de gestionare a deşeurilor, mai are de aşteptat mult şi bine până la implementarea efectivă. Autorităţile judeţene vorbesc de câţiva ani despre un sistem centralizat de colectare şi transport a deşeurilor, cu denumirea exactă "Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Brăila". S-au tot avansat termene. Încă de prin 2012, la conferinţele de presă organizate atunci, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, actualul puşcăriaş Gheorghe Bunea Stancu, promitea că, într-un an - doi, deci de prin 2014, noul sistem va intra în funcţiune. În 2014, la CJ şi la Primăria Brăila se dădea ca sigur 2015 ca termen pentru implementarea noutăţilor din domeniul gestionării deşeurilor. N-a fost să fie... Noul termen, avansat, de această dată, de preşedintele interimar al CJ Brăila, Viorel Mortu, este noiembrie 2016. "Proiectul trebuia să fie gata în 30 noiembrie 2015. Din motive care ţin de mai mulţi factori, a trebuit să amânăm data punerii în funcţiune cu un an. Deci, lucrurile s-au amânat pentru noiembrie 2016", ne-a declarat preşedintele Mortu.
În principiu, ce se vrea cu acest proiect? Intenţia este ca deşeurile să fie colectate selectiv, adică să se arunce efectiv doar gunoaiele ce nu mai pot fi recuperate, în timp ce materialele plastice, sticla, hârtia, deci deşeurile reciclabile, să fie adunate separat, prelucrate şi reintroduse în circuitul de producţie. Se mai vrea, totodată, ca de colectarea şi transportul deşeurilor să se ocupe un operator unic, la nivelul întregului judeţ. Acesta va acţiona atât în municipiul Brăila, cât şi în cel mai îndepărtat cătun. Un alt operator unic va administra staţiile de sortare a deşeurilor reciclabile, aflate în prezent în construcţie.
Cei doi operatori vor fi desemnaţi în urma unor licitaţii. Cel care se va ocupa de colectare şi transport va trebui să câştige licitaţia organizată de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară "Eco Dunărea", din care fac parte toate oraşele şi comunele de pe raza judeţului nostru, cu excepţia oraşului Făurei. Oficial, această asociaţie a fost înfiinţată pentru a se ocupa de desemnarea respectivului operator unic şi pentru a monitoriza activitatea de colectare şi transport a deşeurilor.
De găsirea unui operator unic pentru exploatarea staţiilor de transfer şi sortare se va ocupa Consiliul Judeţean. Pentru a fi funcţional, sistemul are nevoie de ambele componente: preluarea şi transportarea deşeurilor, apoi sortarea şi reciclarea. Întârzierea la care asistăm acum este pusă pe seama stadiului de realizare a staţiilor de sortare şi transfer.
Cât şi de ce au întârziat lucrările
Odată cu intrarea în funcţiune a Sistemului de management integrat al deşeurilor, judeţul Brăila va fi împărţit pe trei zone. Zona 1 cuprinde municipiul Brăila şi comunele din zona periurbană, dar şi cele două comune - Măraşu şi Frecăţei - din Insula Mare a Brăilei. Aceste unităţi administrativ-teritoriale vor fi deservite de o Staţie de Sortare şi Tratare Mecano-Biologică, aflată acum în curs de realizare la Vădeni, şi de Depozitul Ecologic de la Muchea, aflat deja în funcţiune şi administrat de SC "Tracon" SRL.
Zona 2 cuprinde oraşul Ianca şi comunele din partea de nord-vest şi din centrul judeţului, ce vor fi deservite de Staţia de Sortare şi de Depozitul Ecologic aflate în curs de execuţie la Ianca.
Zona 3 cuprinde oraşul Însurăţei şi comunele din partea de sud-vest a judeţului. Operatorul unic va colecta deşeurile şi le va transporta la Staţia de Transfer Însurăţei, aflată, de asemenea, în execuţie. Ulterior, deşeurile vor fi transportate la Staţia de Sortare Ianca sau la Depozitul Ecologic Ianca, după caz.
Toate aceste staţii de sortare şi transfer sunt încă în lucru, deşi, iniţial, au avut ca termen de finalizare anul 2015. Însă, aşa cum se întâmplă de fiecare dată, la licitaţiile de atribuire a lucrărilor au apărut contestaţii care au întârziat cu luni de zile deschiderea şantierelor.
După ce lucrarea a fost atribuită, constructorul desemnat fiind firma "Iridex Group Construcţii", staţia de transfer de la Însurăţei a avut termenul de finalizare luna octombrie 2015. La mai bine de un trimestru de la expirarea acelui termen, deci acum, în ianuarie 2016, stadiul de realizare a lucrărilor este de doar 43%.
Staţia de sortare şi noul depozit ecologic de la Ianca ar trebui finalizate până în luna februarie 2016, de lucrare ocupându-se asocierea de firme "Iridex Construcţii" SRL, "Hidroconstrucţia" SA şi "Argif Proiect" SRL. Pur teoretic, această investiţie are şanse să fie finalizată la timp, stadiul de execuţie până în acest moment depăşind 80%. În ceea ce priveşte, însă, Staţia de Sortare şi Tratare Mecano-Biologică de la Vădeni, este mai mult decât evident că lucrarea nu va putea fi terminată la termenul stabilit, adică luna mai a anului în curs. Obiectivul se află încă în stadiul de proiectare, din cauza contestaţiilor făcute la licitaţia pentru găsirea unui constructor. Până la urmă, lucrarea a fost atribuită contractorului format din asocierea SC "Efacec Central Europe Limited" SRL, SC "Efacec Engenharia e Sistemas" SA, SC "Teloxim Con" SRL.
"Lucrurile se derulează greu şi foarte greu, într-adevăr. Ne-am confruntat cu tot felul de probleme. Amplasamentul primit de la Primăria Însurăţei pentru staţia de transfer de lângă această localitate era pe un teren de-a dreptul mlăştinos. A trebuit să ducem acolo zeci de camioane de piatră pentru a putea face o fundaţie solidă. Pentru obiectivul de la Vădeni, licitaţia s-a întins pe durata a nouă luni de zile, din cauza contestaţiilor, astfel că acolo încă suntem în faza de proiectare", ne-a declarat Viorel Mortu, în încercarea de a explica de ce se întârzie exasperant de mult cu implementarea acestui mega-proiect.
Sumele ameţitoare puse la bătaie
Când spunem "mega-proiect" nu exagerăm absolut deloc. Avem de-a face cu una dintre cele mai mari investiţii de care a beneficiat judeţul nostru în ultimii 20 de ani. Proiectul are o valoare totală de 117,5 milioane de lei, inclusiv TVA, din care 103,1 milioane de lei reprezintă contribuţia Uniunii Europene, prin Fondul de Dezvoltare Regională şi Bugetul de Stat al României. De la bugetul judeţului, contribuţia este de 1,04 milioane lei, restul de 13 milioane de lei fiind sumă neeligibilă, conform Programului Operaţional Sectorial de Mediu.
Banii au fost alocaţi pentru finanţarea construcţiei staţiilor de sortare, respectiv transfer, de la Ianca, Vădeni şi Însurăţei, pentru achiziţionarea de pubele şi pentru cumpărarea a două autocamioane destinate transportului deşeurilor periculoase.
Realizarea staţiei de la Ianca "înghite" suma de 23,2 miloane lei, fără TVA, cea de la Vădeni va costa în final 25,2 milioane lei, iar cea de la Însurăţei necesită "doar" 4,4 milioane lei.
Până la ora actuală, au fost achiziţionate 191.893 recipiente de colectare selectivă a deşeurilor, adică pubele cu capacităţi de 60 litri, 120 l, 240 l, containere de 18 metri cubi şi de 1,1 mc, respectiv recipiente de compostare individuală a deşeurilor vegetale din gospodăriile aflate în mediul rural. Toate acestea au costat 23,9 milioane lei. S-au cumpărat, de asemenea, şi cele 2 autocamioane pentru deşeuri periculoase, în valoare totală de 1,5 milioane lei.
Pe lângă valoarea uriaşă a investiţiei derulate în momentul de faţă, afacerea care va urma odată cu punerea în funcţiune a sistemului de colectare selectivă a deşeurilor se va ridica la milioane de euro anual. Operatorul unic ce va fi desemnat în urma licitaţiei organizate de ADI "Eco Dunărea" va gestiona, practic, toată activitatea de salubritate din judeţ, cu excepţia oraşului Făurei, care nu a intrat în această asociere. Taxele de salubritate, stabilite la nivelul fiecărei Unităţi Administrativ Teritoriale, vor ajunge, în final, în conturile firmei care va strânge gunoiul de peste tot, în baza unui contract încheiat pe o durată de 12 ani. De aceea, e de aşteptat să fie bătălie mare pentru obţinerea contractului. "În judeţele unde deja s-a ajuns la faza licitaţiilor, au apărut tot felul de contestaţii. Ne aşteptăm ca acest lucru să se întâmple şi la noi. Licitaţia se va ţine, cel mai probabil, în luna februarie a acestui an", ne-a declarat Ionel Avram, directorul ADI "Eco Dunărea" Brăila. Acesta dă asigurări că, prin caietul de sarcini întocmit pentru respectiva licitaţie, se vor stabili criterii foarte stricte pentru firmele interesate să preia contractul de gestiune a activităţii de colectare şi transport a deşeurilor de pe raza judeţului Brăila. "Sunt criterii legate de cifra medie globală de afaceri, capacitatea financiară, capacitatea tehnică şi, nu în ultimul rând, de capabilitatea operatorului de a asigura funcţionarea serviciului timp de 6 luni, în mod autonom şi independent, până când autorităţile publice locale vor asigura decontarea serviciilor", ne-a spus directorul Avram. Cu alte cuvinte, viitorul operator unic va trebui să poată susţine financiar funcţionarea întregului sistem de colectare până când autorităţile din localităţile ce beneficiază de serviciile sale vor putea colecta taxele de salubritate, astfel încât să poată începe decontările.
În teorie, totul arată mirific
Pe hârtie, noul sistem de colectare a deşeurilor arată a Occident curat! Astfel, se prevede că strângerea deşeurilor se va realiza în sistem selectiv, bazat pe 4 fracţii: rezidual, hârtie/carton, plastic/metal, sticlă. Aşadar, fiecare tip de deşeu va fi colectat şi transportat cu vehicule specifice. Excepţie de la această regulă va face Insula Mare a Brăilei, unde colectarea se va realiza în sistem mixt, din cauza condiţiilor dificile de acces.
Pentru zonele de blocuri din mediul urban, vor fi amenajate puncte de precolectare astfel: câte un punct la fiecare bloc cu mai puţin de cinci etaje, dotat cu containere de 1,1 metri cubi, câte două bucăţi pentru gunoiul rezidual şi câte trei bucăţi pentru deşeurile reciclabile. Pentru blocurile înalte va exista câte un punct de colectare pentru fiecare scară, dotat cu câte trei containere a câte 1,1 mc, iar deşeurile reziduale se vor colecta în camera specială existentă la parterul fiecărei scări, unde vor fi amplasate pubele de 240 litri.
Pentru gospodăriile individuale din mediul urban sunt prevăzute câte două pubele de 120 litri: una pentru deşeurile din plastic/metal, iar cealaltă pentru colectarea gunoiului rezidual. Celelalte două fracţii, hârtie/carton şi sticlă, vor fi colectate în cadrul unor puncte a câte două containere de 1,1 metri cubi, amenajate la nivel de stradă sau cvartal.
În mediul rural vor fi amenajate puncte de colectare selectivă pe trei recipiente de 1,1 mc - hârtie/carton, plastic/metal şi sticlă, iar la fiecare gospodărie deşeurile reziduale vor fi strânse în pubele de 60 litri. Totodată, pentru fiecare gospodărie din mediul rural se vor asigura recipiente pentru compostarea deşeurilor biodegradabile.
Pubelele şi containerele necesare au fost achiziţionate, aşa cum arătam mai sus, şi urmează să fie distribuite populaţiei înainte de punerea în funcţiune a sistemului.
În mediul urban, deşeurile de metal şi plastic vor fi colectate o dată pe săptămână, cele de hârtie/carton de trei ori pe lună, cele de sticlă o dată pe lună, în timp ce colectarea deşeurilor menajere reziduale se va face de cinci ori pe săptămână, în zona de blocuri, şi o dată pe săptămână, în zona de case. În mediul rural, deşeul rezidual va fi colectat o dată pe săptămână, cel de metal/plastic de trei ori pe lună, cel de hârtie/carton de două ori pe lună, iar cel de sticlă o dată pe lună.
După cum arată teoria, din luna noiembrie a acestui an - dacă se va respecta termenul avansat de preşedintele interimar Viorel Mortu - ar trebui să scăpăm de haldele de deşeuri de pe domeniul public. Lumea va depozita deşeurile separat, pe categorii, colectarea se va face la timp, totul va fi curat şi frumos. Asta în teorie! În practică, observăm că amenajarea punctelor de precolectare dintre blocuri nici măcar nu a început. Nu trebuie uitat nici gradul de educaţie al unora dintre brăileni, care probabil vor râde copios când vor auzi că trebuie să îşi colecteze gunoaiele separat. Unitatea de implementare a proiectului, constituită în cadrul Consiliului Judeţean, a organizat până acum mai multe întâlniri cu cetăţenii, atât în municipiu cât şi în mediul rural, pentru a le explica schimbările ce vor veni. "În afară de componenta tehnică, proiectul «Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în Judeţul Brăila» prevede şi formarea unui comportament ecoresponsabil din partea populaţiei. Astfel, s-a desfăşurat o amplă campanie de informare şi îndrumare a locuitorilor judeţului, care a constat în întâlniri directe cu liderii de opinie din fiecare localitate, în difuzarea de clipuri video şi audio la TV şi radio, anunţuri şi comunicate de presă, acţiuni desfăşurate în parteneriat cu şcolile din judeţ, dezbateri cu reprezentanţii asociaţiilor de proprietari etc. Toate aceste activităţi au avut ca scop pregătirea populaţiei pentru schimbările care vor fi aduse de noul sistem de gestionare a deşeurilor şi pentru insuflarea respectului pentru natură", se arată într-un comunicat de presă al CJ Brăila. Rămâne de văzut ce se va întâmpla în practică, atunci când sistemul se va pune, în sfârşit, în mişcare...Vom reveni.
