Fosta fabrică de celuloză şi hârtie "Celhart Donaris", cândva cel mai mare obiectiv de acest gen din România, se va transforma în "fabrică de energie" sau cel puţin aceasta este intenţia actualului acţionariat, care a început demersuri pentru amenajarea unui parc fotovoltaic pe terenul ocupat cândva de hale de producţie. În prezent, fostul combinat, unde pe vremuri lucrau mii de brăileni, se află în plin proces de demolare. Secţiile care încă mai sunt în picioare urmează să fie dărâmate, iar pentru unele obiective, cum este staţia de epurare, care neutraliza substanţele chimice din apa folosită la procesul de producţie a hârtiei, urmează să se găsească o destinaţie. Probabil acestea vor fi vândute cui este dispus să plătească mai bine.
Potrivit unui anunţ publicat în presa locală, pe ordinea de zi a Adunării Generale a Acţionarilor "Celhart Donaris", convocată pe 23 aprilie a.c., figurează "aprobarea casării şi demolării unor mijloace fixe cu grad avansat de uzură". În aceeaşi zi, va avea loc o Adunare Generală Extraordinară a Acţionarilor, care are ca prim punct pe ordinea de zi modificarea obiectului principal de activitate al societăţii "Celhart Donaris" în "Producţie de energie electrică".
De altfel, conducerea firmei a solicitat încă de anul trecut acord de mediu de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila, pentru realizarea unui parc fotovoltaic, pe o suprafaţă de 100 de hectare. Cu o capacitate de producţie proiectată pentru 50 megawatti, acesta ar urma să fie unul dintre cele mai mari obiective de acest gen din România. Cel puţin din judeţul Brăila va fi cel mai mare cu siguranţă! În momentul de faţă, mai există parcuri fotovoltaice la Stăncuţa, Galbenu, Măxineni, Traian şi Bărăganu. Acestea ocupă suprafeţe între 5 şi 12 ha, iar capacitatea de producţie se cifrează între 2,5 şi 8 MW.
Adrian Mateiu, directorul "Celhart Donaris", ne-a confirmat intenţia acţionariatului de a face o astfel de investiţie. "Într-adevăr, urmărim realizarea unui parc fotovoltaic, pe o suprafaţă de 100 de hectare, din cele 173 ha pe care le deţine societatea noastră. Din cauza conjuncturii economice, activitatea de producţie celuloză şi hârtie nu mai este rentabilă. În schimb, sud-estul României este zona cea mai expusă la soare, deci producţia de energie electrică prin panouri fotovoltaice este cât se poate de viabilă", ne-a declarat directorul Mateiu.
În ceea ce priveşte soarta pe care ar urma să o aibă cele 73 de hectare ce nu vor fi ocupate de panouri fotovoltaice, nu există informaţii precise. Directorul "Celhart Donaris" a evitat să ofere un răspuns concret, precizând că acesta este un aspect asupra căruia urmează să se ia o decizie pe viitor.
Dezafectarea activelor a ajuns la uriaşele bazine ale staţiei de epurare
Activitatea de producţie a fostei fabrici de celuloză şi hârtie a fost oprită definitiv în toamna anului trecut, iar unitatea este dezmembrată acum bucată cu bucată. În prezent, se află în procedură de dezafectare uriaşele bazine de decantare ale fostului combinat.
Conducerea "Celhart Donaris" a obţinut acord de mediu pentru dezmembrarea instalaţiilor din fosta staţie de neutralizare a societăţii. Operaţiunea este executată de firma "Mioriţa Com", administrată de Gigi Cloşcă, fiul omului de afaceri Corneliu Cloşcă. "Este un contract legal, încheiat între noi şi «Celhart Donaris», prin care am achiziţionat podeţele de acces în bazinele de decantare. Acestea cântăresc aproximativ 36 de tone şi am plătit pentru ele 30.000 lei. Operaţiunile de dezmembrare sunt în curs de desfăşurare, cu respectarea tuturor normelor de protecţia muncii", ne-a declarat Gigi Cloşcă.
Cele şase bazine decantoare serveau în trecut la sedimentarea compuşilor chimici din apa folosită de combinat, înainte ca aceasta să fie deversată în Dunăre. Au zeci de metri în diametru şi peste cinci metri adâncime, iar cantitatea de beton armat din pereţi oferă un indiciu despre cât de mult s-a investit, în urmă cu 40 de ani, în aceste construcţii.
Există tot felul de zvonuri, potrivit cărora bazinele ar urma să servească drept gropi de gunoi, în care să fie aruncat molozul rezultat în urma demolării halelor fostului combinat care încă mai stau în picioare la ora actuală. Conducerea "Celhart Donaris" nici nu confirmă, dar nici nu dezminte aceste informaţii. "Deocamdată, după îndepărtarea componentelor metalice, bazinele vor rămâne în conservare, urmând să se ia o decizie despre felul cum se va proceda în continuare", ne-a declarat Adrian Mateiu, directorul "Celhart Donaris".
Teama de peştii "chimici"
Cert este că Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila a primit o solicitare din partea "Celhart Donaris" pentru un acord de mediu, de desfiinţare a construcţiilor din incinta 47 a platformei chimice, adică perimetrul unde a funcţionat staţia de neutralizare şi unde se află cele şase bazine. Acordul de mediu pentru această operaţiune implică respectarea unor proceduri mai complicate, urmând să fie eliberat în perioada următoare.
Bazinele ar putea fi, aşadar, desfiinţate într-o formă sau alta. Asta deşi unii oameni de afaceri ar vrea să investească în reabilitarea lor. Nu toate ideile de afaceri s-ar putea dovedi viabile, însă. Gigi Cloşcă, administratorul "Mioriţa", ar fi vrut, de exemplu, să amenajeze acolo o crescătorie de sturioni. "La felul cum sunt făcute aceste bazine, adâncimea pe care o au, ar fi un mediu ideal pentru o astfel de crescătorie. Din păcate, trebuie ţinut cont de faptul că aici au fost decantate tot felul de substanţe chimice, iar peştii ar putea suferi diverse mutaţii, din această cauză. A trebuit să renunţ la această idee", ne-a declarat Gigi Cloşcă.
"Celhart Donaris" s-a privatizat în anul 2003, când pachetul majoritar de acţiuni a fost achiziţionat de firma "Ecopack" SA Ghimbav, în spatele căreia se află cunoscutul om de afaceri Vladimir Cohn. În momentul privatizării, societatea avea 1.500 de angajaţi, în prezent mai are doar cinci! De altfel, în perioada 2009 - 2013, activitatea a fost oprită temporar, pentru ca în noiembrie 2013 să fie oprită definitiv. În ultimii ani, firma n-a mai primit nicio comandă de producţie, activitatea sa limitându-se la vânzarea hârtiei aflate pe stoc.
"Celhart Donaris", fost Combinat de Celuloză şi Hârtie, în vremurile bune
Construcţia Combinatului Chimic de la Chiscani a început în 1956, iar în 1959 s-a dat în funcţiune prima fabrică, de carton duplex-triplex. A urmat o perioadă de investiţii masive, pe lângă fabrica de hârtie şi carton înfiinţându-se şi un combinat de fibre artificiale (CFA), denumit ulterior "Dunacor". În anii 70 - 80, cele două entităţi s-au unit, dând naştere celei mai mari capacităţi de producţie fibre, celuloză şi hârtie din România. Ziaristul veteran Constantin Ionescu, care a relatat numeroase ştiri despre industria brăileană, în anii 70 - 80, îşi aminteşte că la Brăila a funcţionat Centrala Industriei de Celuloză şi Hârtie din România. "Combinatul dădea de lucru la mii de oameni. Era un furnicar acolo, când secţiile funcţionau la capacitate maximă. În anii 70 - 80 se investea continuu în noi şi noi capacităţi de producţie. Miliarde de lei s-au investit aici. Combinatul dispunea de cantină şi microcantine, unitate de pompieri, şcoală profesională, blocuri de locuinţe şi cămine, club, formaţii/echipe cultural-artistice şi sportive, stadion, autobuze şi nave de agrement", îşi aminteşte jurnalistul.
