Sala Ateneului s-a umplut cu minute bune înaintea orei la care fusese programat evenimentul. Chipuri luminoase, ochi arzători de entuziasm şi curiozitate puteau fi observaţi atât la adolescenţi, care reprezentau categoria-ţintă a proiectului, dar şi la persoanele consacrate. Scopul acestei manifestări susţinute de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional a fost aducerea la rampă a talentelor native din contemporaneitate. Cei care trebuie să fie conştienţi de aptitudinile nelimitate şi valoroase ale poeţilor români sunt, mai ales, tinerii. Ei trebuie să redescopere izvorul culturii şi dezvoltării acesteia în zilele noastre, nu să se limiteze doar la acele nume rămase în istorie, studiate la şcoală.
Cel care a coordonat întâlnirea elitistă, Nicolae Manolescu, a adus ca argument pentru oficierea anuală a acestei Gale că ea vine pentru "a face auzită şi vocea poeţilor «din cetate», sau din «city», cum se zice mai nou". A continuat cuvântarea cu întrebarea retorică "La ce bun poezie?", pe care dumnealui a reformulat-o sub forma "Avem oare nevoie de poezie?". Iată ce constatări aduce în atenţia noastră domnul Manolescu: "Cei mai mulţi ar răspunde că nu avem nicio nevoie. Cei mai mulţi s-ar lipsi de ea, fără nicio problemă. De ce? Din surzenie. Ei nu pot auzi vocea poeziei. Poezia ne spune pe limba ei ceea ce nicio altă limbă nu poate spune". În urma acestor cuvinte mlădioase şi profunde am îmbogăţit, cu siguranţă, definiţia operei lirice. Pot fi considerate o intrigare în a descoperi unicul sentiment pe care ţi-l poate oferi un poem.
Cea dintâi ediţie, în urma selecţiei domnului Manolescu, i-a adus pe scenă pe Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Florin Iaru, Ioan Es. Pop, Nicolae Prelipceanu, Horia Gârbea, Varujan Vosganian, Nicolae Ioana, Dinu Flămând, Teodor Dună, Robert Şerban, Vasile Dan, Aurel Pantea, Marta Petreu, Liviu Ioan Stoiciu, Adrian Alui Gheorghe, Gabriel Chifu, Traian T. Coşovei, Adrian Popescu, Nichita Danilov, Emil Brumaru, Daniel Bănulescu, Leo Butnaru, Mihail Gălăţanu, Nora Iuga, Ion Mureşan. Invitatul special a fost actorul Ion Caramitru, care şi-a "împrumutat" vocea scriitorilor Nichita Stănescu şi Marin Sorescu. Acesta a făcut o demonstraţie de carismă, interpretând versurile cu o trăire desăvârşită, plină de emoţie şi implicare. La rândul său, Ana Blandiana a oferit un răspuns înduioşător la întrebarea "La ce bun poezie?": "La umplerea până la refuz a sălii Ateneului". Toţi creatorii invitaţi au recitat poezii proprii, convingând preţ de numai câteva clipe că harul le-a fost dăruit unor oameni minunaţi, de care poate încă nu am aflat, dar care cu siguranţă se vor evidenţia demonstrând, în acelaşi timp, nivelul impresionant al culturii române.
Muzicalitatea versurilor a fost conturată de interpretarea excepţională a cvartetului "Anima", din care fac parte Alina Şerban - vioara I, Elena Popa - vioara II, Diana Andreea Toma - violă şi Ioana ştefania Peteu - violoncel. Momentele lirice au fost intercalate de cele ale muzicii clasice fermecătoare.
O idee excepţională, o iniţiativă deosebită, care doreşte să ilumineze ambianţa şi mentalitatea autohtonă, această Gală a fost un succes incontestabil şi memorabil.
