În cimitirele brăilene pare să domnească legea celui mai puternic sau, după caz, a celui mai tupeist. Nici regulile impuse de autorităţi şi nici normele bunului simţ nu mai sunt respectate de mult, încă de pe vremea regimului comunist. Un caz concret ce ne-a fost adus la cunoştinţă de un cititor al cotidianului nostru arată cum, în anii 80 o alee întreagă din cimitirul "Sf. Constantin" a fost desfiinţată pentru ca "mahării" comunişti ai acelor vremuri să fie înmormântaţi într-un loc cât mai vizibil. Practicile acelea continuă şi în zilele noastre, când cei care îşi permit să îşi amenajeze cavouri "muşcă" din aleile de acces, ocupând suprafeţe mai mari decât au concesionat în acte.
În acest context, spre deosebire de alte oraşe din Europa şi chiar din România, unde cimitirele reprezintă un loc al liniştii şi reculegerii, fiind atât de bine întreţinute încât arată şi chiar sunt percepute de localnici şi turişti ca nişte parcuri, la Brăila în domeniul locurilor de veci domneşte haosul. Cimitirele brăilene sunt murdare, pline de buruieni, vara, şi de noroaie, iarna. Aliniamentul mormintelor şi structura aleilor nu mai respectă de mult nişte reguli elementare, posesorii îngrădindu-şi locul după cum cred de cuviinţă, cu garduri care arată după puterea financiară sau bunul gust al fiecăruia. În foarte multe cazuri, pentru că nu s-au respectat aliniamentele, aleile au fost obturate până la dispariţie, ceea ce face ca accesul la anumite morminte să fie un adevărat calvar. Peste toate acestea, în toate cimitirele publice de pe raza municipiului bântuie indivizi fără Dumnezeu, care fură tot ce le pică în mână, de la elemente metalice din garduri, până la vazele pentru flori sau candelele aprinse la căpătâiul răposaţilor. Situaţia aceasta nu durează de azi, de ieri, ci de prin anii 80, când lucrurile au scăpat progresiv de sub control. Un cititor care a preferat să îşi păstreze anonimatul ne-a povestit despre ordinea care domnea în cimitire în anii 70 şi la începutul anilor 80 şi despre cum au început să degenereze lucrurile, după ce un exemplu prost dat autorităţile comuniste a dat startul încălcării regulilor.
"Famila mea este de zeci de ani în posesia unui loc de veci în cimitirul «Sf. Constantin». Până în anii 80, acest cimitir a avut un aspect destul de civilizat, accesul la toate locurile de veci fiind asigurat de alei mai generoase ca lăţime sau mai înguste, fără să fie nicio problemă în a vizita sau a îngriji mormintele, indiferent în ce zonă se găseau acestea. De aceea, «Sf. Constantin» şi-a căpătat un bun renume, toată lumea ajungând să îl prefere celorlalte cimitire ale urbei noastre. Accesul la locul pe care îl deţinem se făcea pe o alee situată la doar 50 de metri de intrare, pe partea dreaptă a aleii principale.
La un moment dat, prin anii 80, au fost câteva decese ale unor somităţi ale acelor vremuri, decese survenite (bănuiesc) prematur şi neaşteptat, situaţie în care conducerea comunistă a urbei a luat nefericita hotărâre de a bloca această alee cu mormintele VIP-urilor respective. Greu a fost până s-a făcut prima dată această absurditate, până s-a dat primul loc, că după aceea treaba a mers şnur, în vreo doi-trei ani ocupându-se complet aleea. Ultimul care a închis lista, în 88, este Pătrânoiu Florian - Dumnezeu să-l odihnească! - unul din personajele celebre ale Brăilei acelor ani", povesteşte cititorul nostru.
În sesizarea adresată redacţiei noastre, acesta vorbeşte despre umilinţa pe care a simţit-o atunci când a trebuit să conducă pe ultimul drum pe cineva din familie, în condiţiile în care accesul către locul de veci fusese obturat de mormintele plasate abuziv pe fosta alee.
"Consider că blocarea acestei alei a fost creaţia uneia dintre cele mai imbecile minţi ale momentului, deoarece ducerea la groapă a mortului, vizitarea şi întreţinerea unui mormânt din zona în cauză a devenit un calvar, atât pentru vechii cât şi pentru noii proprietari. Din acel moment, a trebuit să facem adevărate cascadorii peste morminte, garduri mai mari sau mai mici, cu ţepuşe, cu lanţuri sau sârme, printre copaci, boscheţi sau tufe de liliac, şi asta, de multe ori, cu un coşciug în spate sau ajutându-l pe preot să sară un gard de un metru sau fără să cadă sau să îşi rupă sutana. Poate vi se pare amuzantă până la un moment dat această situaţie dar credeţi-mă, vă rog, că e una dintre cele mai mari umilinţe pe care a trebuit să le îndur în viaţa mea, absolut gratuit şi fără nicio vină!", se plânge autorul sesizării.
Cum dispar, încet-încet, şi ultimele poteci dintre morminte
Brăileanul a sperat că, după schimbarea de regim din 1989, autorităţile locale îşi vor repara greşeala, deshumând morţii din acele morminte, după perioada legală de 7 ani, şi refăcând aleea pierdută. Nici până în zilele noastre nu s-a întâmplat, însă, acest lucru, iar respectiva alee secundară continuă să fie scoasă din uz. Spre stupoarea sa, cititorul nostru a observat, în urmă cu ceva timp, că cineva care a început construcţia unui cavou, chiar lângă aleea principală, la 50 de metri de poarta cimitirului, a depăşit suprafaţa concesionată, intrând abuziv pe o potecă îngustă, singura care mai asigura o posibilitate de acces în zonă.
"Primele morminte de pe aleea obturată despre care am vorbit mai sus aveau norocul că se mărgineau în spate cu o mică potecă de acces. Această cărare ne uşura puţin chinul, scutindu-ne practic de a călări primele trei morminte, rămânându-ne doar să le escaladăm pe celelalte. Acum câteva luni, cineva a început construirea unui cavou la exact primul mormânt de la aleea principală a cimitirului. Este dreptul său de proprietar, nu se poate comenta nimic. Numai că, atunci când am fost ultima dată la mormântul mamei, am constatat stupefiat că domnul constructor a ieşit din vechile graniţe ale locului cu peste 45 de centimetri de jur împrejurul locului, ocupând abuziv aproape o jumătate din lăţimea acestei mici alei. Probabil, vecinul de vizavi, când va face primele reparaţii ale gardului, va profita de situaţia creată prin acest precedent şi va ocupa şi el cealaltă jumătate că, de, trăim în România!... În ritmul ăsta, dacă fiecare acaparează după bunul plac cât vrea şi când vrea din terenul acestui lăcaş, în doi-trei ani rămânem practic fără nicio cale de acces în cimitir, iar peste încă vreo zece ani nu o să mai avem nici mormintele strămoşilor", se plânge cititorul nostru. Acesta afirmă că a încercat să aducă situaţia respectivă în atenţia autorităţilor competente, însă a fost plimbat, timp de câteva săptămâni, de la un birou la altul, fără a se lua nicio măsură.
Teoria lucrului deja consumat
În Brăila, cimitirele se află în administrarea Serviciului de Utilitate Publică de Administrare a Fondului Locativ şi a Cimitirelor (SUPAFLC), fosta Direcţie a Serviciilor Publice, din cadrul Primăriei. Pusă în faţa reclamaţiei formulate de cititorul nostru, conducerea acestei instituţii a făcut o verificare la faţa locului, iar după câteva zile a formulat un răspuns. În ceea ce priveşte aleea obturată cu morminte în timpul regimului comunist, cei de la SUPAFLC spun că această situaţie a fost provocată înainte ca instituţia care administrează în prezent cimitirele să ia fiinţă. În consecinţă, se dă de înţeles că nu mai poate fi făcut nimic pentru remedierea problemei.
În ceea ce priveşte cavoul care iese cu mult din dimensiunile iniţiale, conducerea SUPAFLC a verificat documentele şi autorizaţiile emise şi a constatat că, într-adevăr, reclamaţia se confirmă. Se promite că vor fi luate măsuri, dar este puţin probabil să se ajungă la desfiinţarea construcţiei deja executate şi la revenirea pe amplasamentul iniţial. Singura consecinţă pe care ar putea să o suporte posesorul cavoului respectiv este mărirea taxei anuale de concesiune.
"Lucrarea a fost executată de firma «Mladimar» SRL. Administratorul acesteia, Virgil Trică, a declarat că a contractat lucrarea de executare a trei cripte cu câte două nivele, cu d-na Dorina Aurelia Constantin. D-nul Virgil Trică menţionează că, în situaţia în care se confirmă depăşirea aliniamentului în urma unor erori de execuţie, îşi asumă greşeala şi va căuta o soluţie tehnică pentru remedierea acestei probleme.
D-na Dorina Aurelia Constantin, aparţinătoarea locului de veci parchet 2, litera D, nr. 4, din cimitirul «Sf. Constantin», menţionează că, dacă nu va găsi o soluţie tehnică împreună cu firma constructoare, favorabilă tuturor factorilor implicaţi în această problemă, se va adresa instituţiei noastre şi va depune cerere de răscumpărare a suprafeţei cu care s-a depăşit aliniamentului", se arată în răspunsul semnat de Emilena Huiu, directorul SUPAFLC. În acelaşi răspuns se menţionează, însă, că, prin prisma regulamentelor existente, sesizarea formulată de cititorul nostru nu are temei, deoarece aleea dintre morminte nu a fost obturată mai mult decât prevăd regulile.
"Referitor la faptul că s-a depăşit aliniamentul mormintelor aflate pe aleea în discuţie, aducem la cunoştinţă că, în conformitate cu art. 18 din Cap. IV al Regulamentului de organizare şi funcţionare a cimitirelor, între locurile de veci trebuie să existe loc de trecere de 0,30 m, pentru circulat în scopul întreţinerii mormintelor. În conformitate cu art. 31 din acelaşi regulament, se pot concesiona suprafaţe suplimentare, dacă pe aceste suprafeţe sunt cavouri, contra taxelor aferente majorate cu 300%. Aleea la care face referire petentul este de 1,05 m, deci de aproape 4 ori mai mare decât prevede regulamentul. În aceste condiţii, din punctul nostru de vedere, sesizarea nu se justifică", se mai precizează în răspunsul formulat de directorul Emilena Huiu şi de Constanţa Zaman, şeful Biroului cimitire, din cadrul SUPAFLC.
Cu toate acestea, cei de la SUPAFLC recunosc că autorizaţia eliberată pentru construcţia cavoului în cauză nu a fost respectată şi că, într-adevăr, a fost depăşită suprafaţa alocată iniţial, iar pentru acest lucru urmează să fie tras la răspundere administratorul cimitirului "Sf. Constantin".
"Deoarece administratorul cimitirului, în a cărei atribuţie intră şi supravegherea lucrărilor care se execută în cimitir, nu a verificat şi nu a sesizat aceste abateri, va fi sancţionat conform Regulamentului de ordine interioară", informează conducerea SUPAFLC.
În concluzie, cavoul respectiv va rămâne mai mare decât ar fi trebuit să fie, iar acea potecă dintre morminte începe să îşi piardă din lăţime, aşa cum se temea cititorul nostru, a cărui viziune despre viitorul şi mai sumbru al cimitirelor brăilene începe să prindă, implacabil, contur.
Criza locurilor de veci se acutizează
În Brăila, locurile de veci nu se pot cumpăra de la Primărie ci pot fi doar concesionate, pe o durată de 7 ani, de 25 de ani, sau nelimitată. În cimitirele de categoria I - "Sf. Constantin" şi "Sf. Maria" - concesiunile se fac pe 25 de ani sau nelimitat. Pentru concesiunea de 25 de ani, taxa anuală este de 18 lei per metru pătrat, fără TVA, iar pe termen nelimitat este de 58 lei/mp, fără TVA. În restul cimitirelor publice din Brăila, care se încadrează în categoria a II-a, taxa este de 3 lei/mp, fără TVA, pentru concesiune de 7 ani, 14 lei/mp, pentru 25 de ani, şi 45 lei/mp, pe termen nelimitat. De menţionat că mormintele se pot concesiona pe termen nelimitat doar după ce expiră concesiunea făcută în prealabil pentru 25 de ani.
În momentul de faţă, cinci cimitire din Brăila - "Sf. Constantin", "Sf. Maria", Brăiliţa I, Brăiliţa II şi Radu Negru - sunt declarate închise, toate locurile de veci fiind ocupate deja. Teoretic, aceste morminte nu se pot transmite decât între membrii aceleiaşi familii, prin donaţii. În practică, însă, există situaţii când concesiunea asupra locurilor de veci este vândută unor terţe persoane. Singurele cimitire unde se mai pot concesiona morminte sunt Municipalul şi "Sf. Mina", ambele situate la marginea cartierului Chercea. În total, în ambele mai sunt disponibile circa 150 locuri de veci. În plus, în cimitirul Municipal mai există o parcelă de circa 1.000 metri pătraţi care nu poate fi concesionată, făcând parte din rezerva strategică pentru eventualitatea unor calamităţi - molime, război, cutremur.
