Teoretic, de când a intrat în Uniunea Europeană, România ar fi trebuit să rezolve problema colectării civilizate a deşeurilor menajere şi reciclabile, astfel încât grămezile de gunoi aruncate aiurea pe la colţuri de stradă sau pe câmpuri să devină doar o amintire urâtă. Nu ştim exact ce se întâmplă în alte zone, dar în judeţul Brăila problema gestionării deşeurilor figurează, în rapoartele oficiale, ca fiind rezolvată cu brio. Teoretic, există un sistem bine pus la punct de colectare a deşeurilor, astfel încât acestea să ajungă exclusiv la Depozitul Ecologic de la Muchea, singura groapă de gunoi din judeţ autorizată să funcţioneze la ora actuală.
"Există un plan de investiţii pe termen lung, până în 2038, denumit «Managementul Integrat al Deşeurilor în Judeţul Brăila». Investiţiile au în vedere realizarea unei staţii de sortare şi a unei staţii de tratare mecano-biologică (compostare) în extravilanul comunei Vădeni; implementarea unui sistem de colectare selectivă duală (pe două funcţii, umed şi uscat) în toate localităţile judeţului; amenajarea unui nou depozit de deşeuri nepericuloase şi a unei staţii de sortare în extravilanul oraşului Ianca, care va deservi întregul judeţ după inchiderea depozitului de la Muchea, prevăzută pentru anul 2026.
Până la realizarea investiţiilor planificate, s-a implementat o soluţie tranzitorie de colectare şi eliminare a deşeurilor menajere din judeţ. Astfel, au fost amenajate 10 puncte de colectare zonală, prevăzute cu containere de mare capacitate (32 mc), în comunele Frecăţei, Şuţeşti, Surdila Găiseanca, Bărăganu, Viziru, Cireşu, Jirlău, Movila Miresii, Silistraru şi Măxineni. Fiecărui punct de colectare îi sunt arondate câte 3 - 4 comune, iar fiecare comună este responsabilă pentru colectarea deşeurilor de la populaţie şi depunerea la punctele zonale. Din punctele zonale, deşeurile sunt preluate de un operator specializat şi transportate la depozitul ecologic de la Muchea pentru eliminare. Soluţia implementată asigură un grad de acoperire cu servicii de salubritate de 100% în mediul rural brăilean, dar cu caracter temporar, reprezentând o soluţie de tranziţie până în darea în exploatare a investiţiilor proiectate până în 2038", se arată într-o informare de presă primită de cotidianul nostru de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila.
Una e pe hârtie, alta pe teren
Din păcate, realitatea din teren diferă mult de ceea ce figurează în hârtiile autorităţilor judeţene. Astfel, de la începutul anului, două comune mari, situate în apropierea municipiului - Chiscani şi Gropeni -, nu mai sunt "acoperite" din punctul de vedere al colectării deşeurilor de la populaţie, fiindcă operatorul de salubritate care efectua serviciul respectiv nu mai vrea să continue colaborarea cu Primăriile aferente.
Potrivit planului de tranziţie, comunele din zona "0", adică acelea situate în apropierea municipiului, au posibilitatea să delege gestiunea activităţilor de salubrizare către firme de specialitate care să facă atât colectarea, cât şi transportul deşeurilor la depozitul de la Muchea. Comunele situate mai departe de municipiu trebuie să colecteze gunoiul pe plan local şi să îl ducă la punctele de colectare zonale, după care să fie preluat şi transportat la Muchea. Activitatea aceasta se face tot prin delegare de gestiune către o firmă de specialitate.
În zona "0", Unităţile Administrativ Teritoriale (UAT), precum Chiscani, Gropeni, Tichileşti, Cazasu, Tudor Vladimirescu sau Vădeni au încheiat contracte de gestionare a deşeurilor cu operatorii de salubritate brăileni "Braicata" şi RER. Colaborările au început în perioada 2008 - 2009, atunci când România a început să se alinieze normelor europene în domeniu. La început, atât Primăriile cât şi firmele de salubritate au fost mulţumite. Primăriile fiindcă scăpau de grija gunoaielor aruncate de localnici pe câmp, firmele de salubritate fiindcă aveau impresia că îşi vor spori profiturile. Între timp, lucrurile nu mai sunt văzute la fel de roz. "Braicata" a avut iniţial contracte cu comunele Gropeni, Chiscani, Tichileşti şi Cazasu. Cu timpul, însă, pe măsură ce perioada de valabilitate a contractelor expira, a renunţat să le reînnoiască şi se continue colaborarea. Problema? Cei mai mulţi dintre localnici fie renunţau să se "aboneze" la serviciul de salubrizare, fie intrau în sistem, dar nu plăteau la timp sau chiar nu plăteau deloc. "Am întâmpinat probleme cu încasarea banilor în toate comunele unde am avut contracte de delegare a gestiunii deşeurilor. De aceea, preferăm să ne oprim activitatea în mediul rural. Ultimele două contracte, cu Chiscani şi Gropeni, au expirat în data de 5 ianuarie a.c. şi nu le-am mai reînnoit. Nu mai putem continua, fiindcă mergem pe pierdere. La Chiscani, de exemplu, din 8.000 de locuitori cât are comuna, doar 3.000 aveau contracte de salubrizare, iar din aceştia 3.000 doar 1.000 plăteau efectiv. Dar noi colectam de la toţi, chiar şi de la cei fără contract, fiindcă duceau gunoiul la vecinul la care veneam să ridicăm. Sau îl aruncau la marginea satului, de unde trebuia să îl colectăm tot noi. În momentul de faţă, avem de recuperat de la Chiscani 1,7 miliarde de lei vechi. La Gropeni lucrurile decurgeau tot cam la fel, iar datoria este de 800 milioane lei vechi", ne-a declarat George Voiculeţ, directorul "Braicata" SA. Acesta spune că tariful practicat în cele două localităţi a rămas neschimbat de la începutul colaborării - 15 lei pe lună per gospodărie - , cu toate că, în ultimii patru - cinci ani totul este mai scump, de la combustibili până la forţa de muncă. "Poate lucrurile ar fi mers altfel dacă primăriile ar fi acceptat ideea să stabilească o taxă de habitat, pe care să o încaseze la plata impozitelor şi taxelor locale. Atunci toată lumea ar fi plătit şi nu se mai ajungea în situaţia asta. Din păcate, doar Gropeniul a avut o tentativă să bage o astfel de taxă, însă la o valoare mult prea mică, ce nu ne acoperea nici pe departe costurile de colectare şi transport. În aceste condiţii, renunţăm la activitatea din judeţ şi ne axăm doar pe cea din municipiu", ne-a mai spus directorul Voiculeţ.
Deocamdată, localităţile de unde s-a retras "Braicata" încă nu şi-au rezolvat problema salubrizării. "Am lansat procedura de licitaţie publică pentru serviciul de salubrizare. Sperăm să găsim cât mai curând o firmă interesată să preia acest serviciu", ne-a declarat primarul din Chiscani, Ion Crăciun. Acesta spune că, deocamdată, în comună nu au apărut probleme deosebite, pe fondul neridicării deşeurilor din curţile populaţiei. "Încă n-a început lumea să arunce gunoaiele din curte pe domeniul public", ne-a asigurat primarul.
Există şi firme ceva mai mulţumite
Celălalt operator din municipiu, RER Brăila, prestează, în prezent servicii de salubrizare în comunele Tudor Vladimirescu, Cazasu şi Vădeni. Directorul RER, Iulian Staicu, ne-a declarat că întâmpină probleme doar la Tudor Vladimirescu, unde intenţionează să oprească activitatea, fiindcă doar 20% din populaţie a încheiat contract de salubrizare. "Avem discuţii cu Primăria din localitate şi sper să punem lucrurile la punct. În rest, la Cazasu nu sunt probleme, fiindcă există o taxă de habitat, iar de strângerea banilor se ocupă Primăria. La Vădeni situaţia e aşa şi aşa. Acolo s-au semnat contracte de salubrizare cu 60% dintre gospodăriile din localitate, deci nu mergem chiar pe pierdere", ne-a mai spus directorul Staicu.
În ceea ce priveşte comunele situate mai departe de municipiu, acestea au contracte de salubrizare încheiate cu firma "Recorwood" SRL din Măxineni. Firma respectivă execută colectarea din poartă în poartă a deşeurilor, le transportă la punctele de colectare zonale, apoi, după ce containerele cu capacitatea de 32 metri cubi se încarcă, le pun pe trailer şi le duc la depozitul ecologic de la Muchea. "În localităţile unde activăm noi există o taxă de habitat impusă prin hotărăre a Consiliului Judeţean, în valoare de 2 lei de persoană. Primăriile colectează aceşti bani, iar nouă ne revine o cotă parte, între 0,4 şi 1 leu, funcţie de zona unde este situată localitatea şi distanţa până la Groapa Ecologică de la Muchea. În general, încasăm la timp aceşti bani, dar mai sunt primării care întârzie o lună - două cu plata. Restanţe au şi unele societăţi comerciale de pe raza comunelor. În momentul de faţă avem de recuperat 170 milioane de lei vechi, de la primării şi agenţi economici", ne-a declarat Robert Ruse, administratorul "Recorwood" SRL. În ciuda dificultăţilor existente la încasarea banilor, acesta nu intenţionează momentan să îşi restrângă activitatea din judeţ. Dimpotrivă, îşi pune mari speranţe în viitorul acestui sector de activitate. "Noi prestăm aceste servicii de trei ani în judeţul Brăila, iar dacă la început populaţia era foarte reticentă şi refuza efectiv să predea deşeurile, preferând să le arunce la marginea localităţii, acum gradul de înţelegere este din ce în ce mai mare. Prin promovarea intensă a activităţii în teren, împărţirea de saci menajeri, creare şi postare de afişe cu privire la protejarea mediului înconjurător, dar şi discuţii cu cetăţenii comunelor, putem afirma că oamenii au început să conştientizeze faptul că pot influenţa într-un mod pozitiv procesul de ecologizare a zonei unde locuiesc şi chiar acceptă să sorteze deşeurile ce urmează a fi reciclate. Dacă la început cantitatea de gunoi menajer varia între 0,5 t şi 1 t, în prezent putem spune că a crescut până la 4-5 t/comună", ne-a declarat Robert Ruse, oferindu-ne o variantă mai mult decât optimistă a viitorului colectării şi reciclării deşeurilor pe raza judeţului Brăila. Soluţia ar fi, aşadar, tarife cât mai mici şi muncă de lămurire cu locuitorii satelor...
"Braicata", executată silit de Fisc
Pe fondul problemelor pe care le are cu recuperarea datoriilor de la beneficiarii serviciilor sale, operatorul de salubritate "Braicata" a ratat graficul de eşalonare a obligaţiilor fiscale restante încheiat cu Finanţele locale, aşa încât instituţia a declanşat procedura executării silite, în sensul organizării unei licitaţii pentru vânzarea bunurilor debitoarei. Potrivit anunţului publicat în acest sens, este vorba despre un imobil situat pe strada Mihai Eminescu, unde de altfel compania îşi are sediul social, plus terenul aferent, toate evaluate la 483.445 lei fără TVA. În ce priveşte clădirea situată în centrul istoric al oraşului, acesta este compusă din mai multe spaţii comerciale situate la parter, etaj 1 şi subsol, cu suprafeţe între 33 şi 137 mp, iar terenul este de 278,67 mp. Cei interesaţi se pot prezenta la sediul Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Brăila, cu o ofertă, precum şi cu dovada plăţii unei taxe de participare reprezentând 10% din preţul de pornire al licitaţiei. De precizat că la primele două încercări de vânzare a acestui imobil (cea mai recentă a avut loc chiar la începutul acestei luni, marţi 4 februarie, mai precis) nu s-a prezentat nici un ofertant context în care va urma o a treia tentativă. Nu este lipsit de importanţă nici faptul că, în astfel de cazuri, Fiscul are deschisă calea spre modificarea preţului anunţat iniţial, existând astfel posibilitatea ca imobilul să fie scos la vânzare la jumătate din valoarea anunţată la prima tentativă de valorificare.
Aşa cum prevede procedura în astfel de situaţii, debitoarea poate contesta în instanţă acţiunea de executare silită, demarată de Finanţe.
Important de subliniat că nu numai Fiscul urmăreşte "Braicata" pentru că are de recuperat bani: pe rolul Tribunalului Brăila se află un dosar pe speţa insolvenţei, deschis de SC "Tracon" SRL, operatorul gropii ecologice de la Muchea. La primul termen, din 6 decembrie 2013, instanţa a amânat cauza "pentru a se lua cunoştinţă de înscrisurile depuse de către debitoare", iar următorul termen în proces a fost pe 11 februarie, anul acesta.
Revenind la acţiunea celor de la Fisc, potrivit informaţiilor prezentate pe pagina web a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), SC "Braicata" are o datorie de circa 707.000 lei, din care 426.614 lei sunt obligaţiile restante la bugetul de stat (251.135 lei - decont de TVA), 259.925 lei restanţa la bugetul asigurărilor sociale de stat, 29.767 lei la fondul se sănătate şi 16 lei la fondul de şomaj. În dreptul debitoarei apare menţiunea că s-au acordat înlesniri la plată, în sensul încheierii unui grafic de eşalonare pe o perioadă de 5 ani, cu rate lunare de circa 5.000 lei, plus plata obligaţiilor fiscale curente. Aşa cum prevede Codul Fiscal, pentru a beneficia de această facilitate contribuabilul debitor trebuie să aducă şi o garanţie, în cazul de faţă gajul fiind asigurat de clădirea de pe strada M. Eminescu, iar dacă nu respectă graficul de plăţi Fiscul poate trece la valorificare.
Şi operatorul de salubritate la care municipalitatea este acţionar - SC "ECO" SA Brăila, are încheiat cu ANAF un protocol de eşalonare a obligaţiilor fiscale restante. Potrivit informaţiilor de pe portalul ANAF, contribuabilul brăilean are o datorie de circa 2,7 milioane lei, din care 1,27 milioane datoria la bugetul de stat, 1,14 milioane către bugetul asigurărilor sociale de stat şi 0,3 milioane la cel de sănătate. Până la acest moment, compania a respectat cu stricteţe graficul de plăţi.
În ce priveşte cel de-al treilea operator de salubritate care acţionează în Brăila, "RER Ecologic", acesta nu figurează în lista datornicilor întocmită de ANAF.
