Braila pare un oras blestemat sa nu scape de meteahna gunoaielor aruncate pe strazi. Orice ar face autoritatile, se gasesc destui braileni care sa isi scoata mizeria din curte si sa o arunce la coltul strazii. Vorba buna nu a mers, amenda nu a dat rezultate, puterea exemplului a fost ignorata. Povestea dureaza de ani de zile si probabil ca va mai dura inca un schimb, doua, de generatii pina cind normele de convietuire civilizata vor incepe sa prinda radacini si pe meleagurile noastre. Pina atunci, needucatii si ignorantii care murdaresc domeniul public cu gunoaiele lor, in loc sa le scoata in fata portii, intr-o pubela, o data pe saptamina, vor continua sa-si faca de cap, in dispret total fata de brailenii de buna credinta. Din pacate, nesimtirea unora costa bani grei, bugetul local cheltuind anual miliarde de lei pentru a curata strazile in urma lor.
De la inceputul anului in curs, municipalitatea a alocat 350.000 lei noi (3,5 miliarde de lei vechi), pentru ridicarea a peste 3.500 tone de deseuri din asa-numitele halde neautorizate. Bani aruncati aiurea, in loc sa fie folositi pentru reabilitarea spatiilor de joaca pentru copii, sau crearea unora noi, de exemplu!
"Ce sa-i facem, daca mentalitatea brailenilor e ceva de genul “Hai sa-l aruncam in strada, ca trebuie sa vina Primaria sa-l ia, pina la urma, doar n-o sa-l lase acolo”. Cu felul asta de a gindi ne luptam, dar ne luptam degeaba. Degeaba le da Politia Comunitara amenzi, daca mai departe nu ii forteaza nimeni sa le plateasca! Probabil ca singura solutie, ca sa potolesti un astfel de individ, ar fi ca, atunci cind il prinzi aruncind gunoiul in strada, sa incarci toata halda intr-un camion si sa i-o basculezi in curte. Din pacate, nu mai sintem in Evul Mediu, sa putem face asa ceva! Nu ne ramine decit sa asteptam sa mai treaca vreo citeva generatii, sa se schimbe conceptii si mentalitati...", este de parere Adrian Dediu, directorul Directiei de Administrare si Gospodarire Locala.
Din amenzile date s-au platit mai putin de jumatate
In cei doi ani de cind se afla la conducerea DAGL, acesta s-a convins ca lipsa de bun simt domneste peste Braila. "Serviciile de salubrizare s-au pus la punct si nu cred ca mai poate spune cineva ca vreunul dintre cei trei operatori care activeaza pe raza municipiului mai are intirzieri la ridicarea deseurilor. Cel putin, nu mai poate fi vorba de intirzieri care sa se numere in zile, asa cum se intimpla pe vremuri. Cu toate astea, foarte multi braileni refuza sa incheie contracte de salubrizare, in ciuda faptului ca Politia Comunitara a umblat din poarta in poarta, impartind somatii si aplicind amenzi. Oamenii continua sa faca ce fac de ani de zile si e, practic, imposibil sa controlezi fenomenul. De unde atitia oameni sa stea de paza pe strazi? Si asa, Politia Comunitara este nevoita sa piarda vremea, pazind halde de gunoi, in loc sa se ocupe de alte aspecte! De fapt, la cum stau lucrurile in oras, jumatate dintre braileni, cei cu buna credinta, care achita taxa de salubrizare, ar trebui sa stea cu ochii pe cealalta jumatate, care sfideaza legile, aruncindu-si gunoaiele in strada!", ne-a mai spus Dediu.
Ca amenzile aplicate de politistii comunitari nu prea se platesc, ne-a confirmat Stoica Anghelescu, directorul economic al Primariei. Potrivit spuselor sale, de la 1 septembrie, de cind autoritatile s-au axat mai mult pe acest aspect, la Directia Taxe si Impozite au ajuns 284 de procese verbale cu sanctiuni in domeniul salubrizarii, in suma totala de 132,7 milioane de lei vechi. Pina acum, s-au achitat 51,7 milioane de lei, deci doar 39% din total. "Contra rau-platnicilor s-au inceput procedurile de urmarire pentru incasare care vor merge pina la executare silita", ne-a declarat Anghelescu.
Operatorii de salubritate reclama pagube uriase
Gaura din bugetul local provocata de oamenii gunoaielor este mica in comparatie cu pagubele inregistrate de firmele de salubritate care ridica, de cele mai multe ori, pe cheltuiala lor deseurile aruncate aiurea. Reprezentantii RER si "Eco" spun ca pierd, lunar, 500 milioane de lei, bani care se regasesc, pe de o parte, in cheltuielile facute pentru stringerea gunoaielor, transportarea lor si plata taxei percepute de groapa ecologica si pe de alta parte in refuzul cetatenilor de a incheia contractele de salubrizare si de a plati taxa lunara aferenta.
George Nedelcu, directorul RER, ne-a dezvaluit ca, lunar, firma sa cheltuieste 10.000 de dolari pentru adunarea gunoiului din strada. In plus, aceeasi firma inregistreaza un deficit de 35-40%, din cauza celor care refuza sa incheie contract de salubrizare sau, chiar daca au contract, refuza sa plateasca taxa lunara, de 54.000 lei per membru de familie. "Din 12.000 de familii, cite se afla pe sectorul administrat de noi, 4.000 nu au contract sau, chiar daca au contract, nu platesc. Paguba adusa de acestia se ridica la circa 200 milioane de lei vechi", ne-a explicat Nedelcu.
George Dragu, directorul "Eco" SA, estimeaza tot la circa 500 milioane de lei vechi pe luna pierderile provocate de brailenii care arunca gunoi in strada si nu achita taxa de salubrizare. Dan Apostol, directorul "Braicata", este mai modest si spune ca firma sa este pagubita, lunar, de circa 137 milioane de lei vechi, plus TVA.
Un munte de nemultumiri
Fiecare director in parte are cite o nemultumire legata de sistemul in care isi desfasoara activitatea. Nedelcu, de la RER, se plinge ca, in timp ce operatorii consuma combustibil si isi uzeaza utilajele stringind gunoaie din strada in regim de munca patriotica, firma care detine groapa ecologica percepe taxa de depozitare chiar daca e vorba de deseuri provenite din halde neautorizate. "Noi facem munca patriotica iar ei nu, si asta nu e prea corect!", spune Nedelcu.
Dragu, de la "Eco" se plinge ca tariful lunar perceput de la populatie este foarte mic: "E un tarif neschimbat de patru ani, care nu acopera cheltuielile operatorilor!". Apostol, de la "Braicata", e suparat pe cei care au incheiat contracte de salubrizare de ochii lumii, fara a declara corect numarul de membri ai familiei: "Se declara trei, dar ei sint opt in curtea aia. Gunoi mai mult, bani mai putini pentru noi..."
In loc sa ne apere de hoti, politistii ne pazesc de gunoaie
Politia Comunitara este prinsa, cumva, la mijloc in aceasta poveste fara iesire. Agentii i-au ajutat pe reprezentantii operatorilor de salubritate, insotindu-i pe teren pentru a-i determina pe rau platnici sa semneze contract si sa isi achite datoriile. Rezultatele nu au fost cele scontate, in ciuda zecilor de amenzi aplicate...
Mai nou, citiva politisti comunitari au fost consemnati sa pazeasca zi si noapte Str. Viilor si o portiune din soseaua dig Braila-Galati, zone in care se arunca, de ani de zile, moloz rezultat din demolari. Actiunea a dat rezultate si nu prea, in sensul ca, daca nu se mai duce acolo, gunoiul apare in alte zone, cum ar fi soseaua din spatele fostului FNC sau soseaua de-a lungul caii ferate, din spatele cimitirului "Sf. Constantin" si a Stadionului Municipal. Soferii si carutasii isi descarca din mers sacii cu moloz provenit din renovarea caselor si apartamentelor, fara sa tina cont de aspectul deplorabil pe care il lasa in urma.
"Noi ce sa facem?! Cirpim intr-o parte si se rupe in alta! De unde sa luam atitia oameni ca sa pazim tot orasul?!", se plinge Traian Jipa, directorul Politiei Comunitare Braila.
E considerat nebun fiindca da lectii de civilizatie
* Ionel curata de gunoaie spatiile verzi din fata magazinelor, pentru sume simbolice, "ca sa fie frumos, sa fie perfect, sa nu mai fie urit"
Asadar, Braila pare a fi un oras sortit sa nu gaseasca drumul spre civilizatia europeana a secolului XXI. In domeniul salubrizarii, doua cazuri sint simptomatice pentru lumea dezolanta si dezorientata in care traim. Pe de o parte este Stefana Dobrota, zisa Fana, o femeie de 72 de ani care-si transforma periodic curtea de pe Str. George Constantinescu, din Radu Negru, intr-o adevarata groapa de gunoi. Cu mintea ratacita in urma unei drame petrecuta cu ani in urma, cind i-a luat casa foc, Fana isi terorizeaza vecinii cu mirosul pestilential pe care il degaja deseurile adunate cu sirguinta de prin tomberoane sau halde neautorizate. De doua-trei ori pe an, cind gramezile de gunoaie din curte incep sa dea peste gard, Primaria trimite un operator de salubritate sa faca curatenie, evident nu pe banii Fanei. In ciuda evidentei faptului ca nu e in toate mintile, femeia nu este bagata in seama de nici o institutie specializata, care sa o adune de pe strazi si sa o interneze, pentru a-i acorda ingrijirile necesare si pentru a-i scuti pe vecini de focarul de infectie ce le pericliteaza sanatatea.
La polul opus, se afla Ionel Vlad - Ionel, pentru cunoscuti. Inarmat fie cu o grebla fie cu o sapaliga, Ionel poate fi vazut aproape zilnic facind curatenie in spatiul verde din fata magazinelor de pe Sos. Rimnicu Sarat sau din zona Pietei Mari. Si el poate fi suspectat de un oarecare handicap psihic - camasile murdare, pantalonii legati cu o sfoara, chipul neingrijit si barbos si privirea mereu nelinistita tradindu-i o anumita doza de tulburare.
Totusi, in tulburarea lui, Ionel Vlad poate sa le dea lectii de civilizatie brailenilor care uita ca traiul in comunitate implica anumite responsabilitati. Pentru citiva banuti sau o ratie de bautura, el face curatenie luna in fata magazinului care l-a arvunit pe ziua respectiva. Nu prea ai ce discuta cu el. Reporterului care a incercat sa ii ia un interviu nu i-a dezvaluit nimic din viata lui. Intrebat de ce face asta, a repetat doar atit, aproape obsesiv: "Pai, ca sa fie frumos, sa fie perfect, sa nu mai fie urit!"
Unii ii apreciaza munca, altii il considera un bolnav mintal de tot risul, dar ceea ce pare emblematic pentru societatea in care traim este faptul ca, in toti acesti ani, nici unei firme de salubritate nu i-a trecut prin cap sa-l angajeze pe Ionel, pentru a le da un exemplu propriilor salariati despre ce inseamna sa faci o pasiune din curatenie!
De la inceputul anului in curs, municipalitatea a alocat 350.000 lei noi (3,5 miliarde de lei vechi), pentru ridicarea a peste 3.500 tone de deseuri din asa-numitele halde neautorizate. Bani aruncati aiurea, in loc sa fie folositi pentru reabilitarea spatiilor de joaca pentru copii, sau crearea unora noi, de exemplu!
"Ce sa-i facem, daca mentalitatea brailenilor e ceva de genul “Hai sa-l aruncam in strada, ca trebuie sa vina Primaria sa-l ia, pina la urma, doar n-o sa-l lase acolo”. Cu felul asta de a gindi ne luptam, dar ne luptam degeaba. Degeaba le da Politia Comunitara amenzi, daca mai departe nu ii forteaza nimeni sa le plateasca! Probabil ca singura solutie, ca sa potolesti un astfel de individ, ar fi ca, atunci cind il prinzi aruncind gunoiul in strada, sa incarci toata halda intr-un camion si sa i-o basculezi in curte. Din pacate, nu mai sintem in Evul Mediu, sa putem face asa ceva! Nu ne ramine decit sa asteptam sa mai treaca vreo citeva generatii, sa se schimbe conceptii si mentalitati...", este de parere Adrian Dediu, directorul Directiei de Administrare si Gospodarire Locala.
Din amenzile date s-au platit mai putin de jumatate
In cei doi ani de cind se afla la conducerea DAGL, acesta s-a convins ca lipsa de bun simt domneste peste Braila. "Serviciile de salubrizare s-au pus la punct si nu cred ca mai poate spune cineva ca vreunul dintre cei trei operatori care activeaza pe raza municipiului mai are intirzieri la ridicarea deseurilor. Cel putin, nu mai poate fi vorba de intirzieri care sa se numere in zile, asa cum se intimpla pe vremuri. Cu toate astea, foarte multi braileni refuza sa incheie contracte de salubrizare, in ciuda faptului ca Politia Comunitara a umblat din poarta in poarta, impartind somatii si aplicind amenzi. Oamenii continua sa faca ce fac de ani de zile si e, practic, imposibil sa controlezi fenomenul. De unde atitia oameni sa stea de paza pe strazi? Si asa, Politia Comunitara este nevoita sa piarda vremea, pazind halde de gunoi, in loc sa se ocupe de alte aspecte! De fapt, la cum stau lucrurile in oras, jumatate dintre braileni, cei cu buna credinta, care achita taxa de salubrizare, ar trebui sa stea cu ochii pe cealalta jumatate, care sfideaza legile, aruncindu-si gunoaiele in strada!", ne-a mai spus Dediu.
Ca amenzile aplicate de politistii comunitari nu prea se platesc, ne-a confirmat Stoica Anghelescu, directorul economic al Primariei. Potrivit spuselor sale, de la 1 septembrie, de cind autoritatile s-au axat mai mult pe acest aspect, la Directia Taxe si Impozite au ajuns 284 de procese verbale cu sanctiuni in domeniul salubrizarii, in suma totala de 132,7 milioane de lei vechi. Pina acum, s-au achitat 51,7 milioane de lei, deci doar 39% din total. "Contra rau-platnicilor s-au inceput procedurile de urmarire pentru incasare care vor merge pina la executare silita", ne-a declarat Anghelescu.
Operatorii de salubritate reclama pagube uriase
Gaura din bugetul local provocata de oamenii gunoaielor este mica in comparatie cu pagubele inregistrate de firmele de salubritate care ridica, de cele mai multe ori, pe cheltuiala lor deseurile aruncate aiurea. Reprezentantii RER si "Eco" spun ca pierd, lunar, 500 milioane de lei, bani care se regasesc, pe de o parte, in cheltuielile facute pentru stringerea gunoaielor, transportarea lor si plata taxei percepute de groapa ecologica si pe de alta parte in refuzul cetatenilor de a incheia contractele de salubrizare si de a plati taxa lunara aferenta.
George Nedelcu, directorul RER, ne-a dezvaluit ca, lunar, firma sa cheltuieste 10.000 de dolari pentru adunarea gunoiului din strada. In plus, aceeasi firma inregistreaza un deficit de 35-40%, din cauza celor care refuza sa incheie contract de salubrizare sau, chiar daca au contract, refuza sa plateasca taxa lunara, de 54.000 lei per membru de familie. "Din 12.000 de familii, cite se afla pe sectorul administrat de noi, 4.000 nu au contract sau, chiar daca au contract, nu platesc. Paguba adusa de acestia se ridica la circa 200 milioane de lei vechi", ne-a explicat Nedelcu.
George Dragu, directorul "Eco" SA, estimeaza tot la circa 500 milioane de lei vechi pe luna pierderile provocate de brailenii care arunca gunoi in strada si nu achita taxa de salubrizare. Dan Apostol, directorul "Braicata", este mai modest si spune ca firma sa este pagubita, lunar, de circa 137 milioane de lei vechi, plus TVA.
Un munte de nemultumiri
Fiecare director in parte are cite o nemultumire legata de sistemul in care isi desfasoara activitatea. Nedelcu, de la RER, se plinge ca, in timp ce operatorii consuma combustibil si isi uzeaza utilajele stringind gunoaie din strada in regim de munca patriotica, firma care detine groapa ecologica percepe taxa de depozitare chiar daca e vorba de deseuri provenite din halde neautorizate. "Noi facem munca patriotica iar ei nu, si asta nu e prea corect!", spune Nedelcu.
Dragu, de la "Eco" se plinge ca tariful lunar perceput de la populatie este foarte mic: "E un tarif neschimbat de patru ani, care nu acopera cheltuielile operatorilor!". Apostol, de la "Braicata", e suparat pe cei care au incheiat contracte de salubrizare de ochii lumii, fara a declara corect numarul de membri ai familiei: "Se declara trei, dar ei sint opt in curtea aia. Gunoi mai mult, bani mai putini pentru noi..."
In loc sa ne apere de hoti, politistii ne pazesc de gunoaie
Politia Comunitara este prinsa, cumva, la mijloc in aceasta poveste fara iesire. Agentii i-au ajutat pe reprezentantii operatorilor de salubritate, insotindu-i pe teren pentru a-i determina pe rau platnici sa semneze contract si sa isi achite datoriile. Rezultatele nu au fost cele scontate, in ciuda zecilor de amenzi aplicate...
Mai nou, citiva politisti comunitari au fost consemnati sa pazeasca zi si noapte Str. Viilor si o portiune din soseaua dig Braila-Galati, zone in care se arunca, de ani de zile, moloz rezultat din demolari. Actiunea a dat rezultate si nu prea, in sensul ca, daca nu se mai duce acolo, gunoiul apare in alte zone, cum ar fi soseaua din spatele fostului FNC sau soseaua de-a lungul caii ferate, din spatele cimitirului "Sf. Constantin" si a Stadionului Municipal. Soferii si carutasii isi descarca din mers sacii cu moloz provenit din renovarea caselor si apartamentelor, fara sa tina cont de aspectul deplorabil pe care il lasa in urma.
"Noi ce sa facem?! Cirpim intr-o parte si se rupe in alta! De unde sa luam atitia oameni ca sa pazim tot orasul?!", se plinge Traian Jipa, directorul Politiei Comunitare Braila.
E considerat nebun fiindca da lectii de civilizatie
* Ionel curata de gunoaie spatiile verzi din fata magazinelor, pentru sume simbolice, "ca sa fie frumos, sa fie perfect, sa nu mai fie urit"
Asadar, Braila pare a fi un oras sortit sa nu gaseasca drumul spre civilizatia europeana a secolului XXI. In domeniul salubrizarii, doua cazuri sint simptomatice pentru lumea dezolanta si dezorientata in care traim. Pe de o parte este Stefana Dobrota, zisa Fana, o femeie de 72 de ani care-si transforma periodic curtea de pe Str. George Constantinescu, din Radu Negru, intr-o adevarata groapa de gunoi. Cu mintea ratacita in urma unei drame petrecuta cu ani in urma, cind i-a luat casa foc, Fana isi terorizeaza vecinii cu mirosul pestilential pe care il degaja deseurile adunate cu sirguinta de prin tomberoane sau halde neautorizate. De doua-trei ori pe an, cind gramezile de gunoaie din curte incep sa dea peste gard, Primaria trimite un operator de salubritate sa faca curatenie, evident nu pe banii Fanei. In ciuda evidentei faptului ca nu e in toate mintile, femeia nu este bagata in seama de nici o institutie specializata, care sa o adune de pe strazi si sa o interneze, pentru a-i acorda ingrijirile necesare si pentru a-i scuti pe vecini de focarul de infectie ce le pericliteaza sanatatea.
La polul opus, se afla Ionel Vlad - Ionel, pentru cunoscuti. Inarmat fie cu o grebla fie cu o sapaliga, Ionel poate fi vazut aproape zilnic facind curatenie in spatiul verde din fata magazinelor de pe Sos. Rimnicu Sarat sau din zona Pietei Mari. Si el poate fi suspectat de un oarecare handicap psihic - camasile murdare, pantalonii legati cu o sfoara, chipul neingrijit si barbos si privirea mereu nelinistita tradindu-i o anumita doza de tulburare.
Totusi, in tulburarea lui, Ionel Vlad poate sa le dea lectii de civilizatie brailenilor care uita ca traiul in comunitate implica anumite responsabilitati. Pentru citiva banuti sau o ratie de bautura, el face curatenie luna in fata magazinului care l-a arvunit pe ziua respectiva. Nu prea ai ce discuta cu el. Reporterului care a incercat sa ii ia un interviu nu i-a dezvaluit nimic din viata lui. Intrebat de ce face asta, a repetat doar atit, aproape obsesiv: "Pai, ca sa fie frumos, sa fie perfect, sa nu mai fie urit!"
Unii ii apreciaza munca, altii il considera un bolnav mintal de tot risul, dar ceea ce pare emblematic pentru societatea in care traim este faptul ca, in toti acesti ani, nici unei firme de salubritate nu i-a trecut prin cap sa-l angajeze pe Ionel, pentru a le da un exemplu propriilor salariati despre ce inseamna sa faci o pasiune din curatenie!
