Aproape 5 milioane lei, echivalentul a peste 1 milion de euro, acesta este prejudiciul total estimat de Curtea de Conturi în urma controalelor şi auditurilor efectuate anul trecut la instituţiile publice locale. "Vedetele" raportului anual al Curţii sunt Consiliul Judeţean şi Primăria municipiului unde se concentrează cele mai consistente sume stabilite de inspectori cu titlu de prejudiciu: peste 3,4 milioane lei în cazul CJ Brăila şi aproape 0,57 milioane lei la Primăria Brăila. De asemenea, probleme similare, însă de ordin mult mai mic, sunt semnalate şi la primării de comune, aşa cum este cazul la Dudeşti - 156.000 lei sau Tufeşti - 123.000 lei. De unde provin prejudiciile sesizate de Curte? În general, din nerespectarea reglementărilor legale în efectuarea cheltuielilor sau altfel spus cheltuirea banului public după bunul plac al celor care sunt la butoane şi au drept de decizie. Dar şi finanţarea activităţilor sportive le-a atras atenţia inspectorilor Curţii de Conturi.
Cel mai recent raport anual de activitate al Curţii de Conturi (CC) Brăila arată un tablou deplorabil, cu multe găuri negre şi gri când vine vorba de gestionarea şi cheltuirea banului public. Aproape la fiecare paragraf din cuprinsul raportului sunt prezentate nereguli peste nereguli descoperite în urma verificărilor făcute anul trecut şi vizând activitatea instituţiilor pe anul 2014.
Discutând numai de prejudicii, suma cea mai mare este consemnată în dreptul UATJ (unitatea administrativ teritorială judeţul) Brăila, adică la Consiliul Judeţean. Numai din activitatea proprie au reieşit prejudicii în cuantum de 2,229 milioane lei, la care se adaugă cele 0,12 milioane lei, în urma controlului la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Brăila, 1,122 milioane lei în cazul Camerei Agricole Brăila şi 4.000 lei în cazul Spitalului de Urgenţă.
Aşa cum aminteam mai sus, a doua unitate administrativ teritorială - ca valoare a prejudiciului constatat - este Primăria Brăila, în total 0,569 milioane lei, din care 0,274 milioane lei din activitatea proprie a instituţiei, plus 0,295 milioane lei în cazul Serviciului de Administrare şi Gospodărire Locală. Cu menţiunea că la celelalte instituţii pedinte Primăriei, controlate anul trecut, aşa cum este cazul Direcţiei de Asistenţă Socială, Administraţia Pieţelor şi Târgurilor, SC "Braicar" SA şi Teatrul "Maria Filotti", nu au fost semnalate niciun fel de probleme.
"Din punct de vedere al impactului asupra veniturilor bugetare cât şi din punct de vedere al frecvenţei, cele mai relevante abateri generatoare de venituri suplimentare se referă la nestabilirea, neevidenţierea şi neurmărirea încasării veniturilor bugetelor locale, în cuantumul şi la termenele prevăzute de lege (estimări de 13.541 mii lei reprezentând 95,11% din volumul total al veniturilor suplimentare constatate). Cele mai relevante abateri generatoare de prejudicii atât din punct de vedere al frecvenţei, cât şi din punct de vedere al impactului asupra cheltuielilor bugetare (prejudicii estimate de 4.467 mii lei reprezentând 90,06% din volumul total al prejudiciilor constatate de 4.960 mii lei) se referă la nerespectarea reglementărilor legale în efectuarea cheltuielilor din fonduri publice", se punctează în raportul CC Brăila.
Au fost şi situaţii în care, la o serie de instituţii, nu s-a descoperit niciun fel de abatere cuantificabilă în lei, aşa cum este cazul la Fundaţia "Lumina", Liceul "Tehnologic "A. Saligny", Liceul Teoretic "C. Angelescu" din Ianca, Parohia Gradiştea, RA Administraţia Zonei Libere, SC "ECO" SA, Servicii de Utilitate Publică Jirlău, Unitatea de Asistenţă Medico-Socială Ianca, Compania de Utilităţi Publice Dunărea, Asociaţia "Aura 2010".
Aproape 19,2 milioane lei n-au mai ajuns în bugetele locale!
Înainte de a merge mai departe cu prezentarea raportului, facem precizarea că, anul trecut, Curtea de Conturi a efectuat 65 de acţiuni de audit şi control, dintre care 28 misiuni de audit financiar, 36 acţiuni de control şi o misiune de audit al performanţei. "Verificările efectuate în anul 2015 s-au localizat cu preponderenţă la entităţile ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite (56), care au reprezentat 86,2% din totalul de 65 entităţi supuse verificării.
Activităţile specifice desfăşurate în anul 2015 au vizat un număr de 56 entităţi din administraţia publică locală, ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite (din care 17 entităţi ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali de credite şi 39 de entităţi ai căror conducători au calitatea de ordonatori terţiari de credite), şase operatori economici de subordonare locală şi trei asociaţii şi fundaţii, pentru care Camera de Conturi Brăila are competenţa de verificare", se punctează în raport.
Dar să vedem care sunt principalele constatări ale Curţii de Conturi în urma controalelor de anul trecut pe la instituţii. Raportul menţionează că urmare a acţiunilor de audit şi control, "Constatările identificate ca urmare a acţiunilor de control/audit desfăşurate au relevat un număr de 459 abateri, cu valori totale de 55.567 mii lei, din care, venituri suplimentare de 14.237 mii lei, prejudicii de 4.960 mii lei şi abateri cu caracter financiar contabil de 36.370 mii lei. (...) Potrivit situaţiei prezentate, în anul 2014, bugetele locale au fost lipsite de suma de 19.197 mii lei (reprezentând 34,55% din valoarea totală estimată a abaterilor), din care venituri suplimentare cuvenite acestora în cuantum de 14.237 mii lei, ceea ce reprezintă 74,16% şi finanţarea unor cheltuieli fără respectarea reglementărilor legale în sumă de 4.960 mii lei, respectiv 25,84%. Suma totală rezultată din evaluarea abaterilor constatate a fost de 55.567 mii lei, din care abaterile cu caracter financiar-contabil referitoare la calitatea gestiunii economico - financiare din punct de vedere al administrării şi gestionării patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale sunt în sumă de 36.370 mii lei, respectiv 65,45% din total", se arată în raportul Curţii.
Finanţarea sportului încă mai creează probleme CJ şi Primăriei
Să trecem în revistă şi câteva dintre principalele nereguli evidenţiate de către inspectorii Curţii în urma controalelor făcute la Consiliul Judeţean şi Primăria Brăila. De departe, cel mai mare semn de întrebare apare la capitolul decontări pentru servicii de măturat stradal: "neconcordanţe între suprafeţele de carosabil şi trotuare pentru care au fost prestate servicii de măturat stradal şi cele înscrise în inventarul domeniului public (UATM Brăila - 4.131 mii lei)". Tot în contul Primăriei sunt trecute lucrări de întreţinere şi menţinere a serviciului de iluminat peste media lunară prevăzută în contractul de concesiune cu "Luxten" - aproape 2,1 milioane lei. La CJ Brăila, în schimb, au fost descoperite mai multe probleme la cheltuieli pe parte de personal: "Plăţi nelegale la cheltuielile de personal, reprezentând indemnizaţia de dispozitiv în procent de 25% din salariul de bază acordată nelegal şi influenţa acesteia asupra sporului de condiţii vătămătoare sau periculoase (UATJ Brăila - 1.901 mii lei prejudicii); Plăţi nelegale reprezentând cheltuieli de personal efectuate fără respectarea condiţiilor de valabilitate a contractului de management încheiat (UATJ Brăila - 140 mii lei prejudicii); Plăţi nelegale la cheltuielile de personal, reprezentând diferenţa între majorarea salariului de bază cu până la 75% şi majorarea salariului de bază cu până la 25 de clase de salarizare suplimentare, pentru personalul nominalizat în implementarea proiectelor cu finanţare nerambursabilă (UATJ Brăila - 17 mii lei prejudicii)".
Interesant de punctat că în cazul ambelor instituţii, inspectorii Curţii au luat la ochi şi finanţările către sport, un subiect sensibil şi intens discutat în ultimii 2 ani: "Necuprinderea în contractul de finanţare a structurii sportive a prevederilor referitoare la obiectul şi volumul activităţilor specifice, suma stabilită pentru finanţarea programelor defalcată pe obiective, activităţi şi naturi de cheltuieli, regimul de gestionare a sumelor primite şi controlul financiar al acestora (UATM Brăila - 1.000 mii lei); Finanţarea nelegală a unor acţiuni sportive, stabilindu-se prejudicii de 235 mii lei (UATJ Brăila - 172 mii lei, UATM Brăila - 63 mii lei)", sunt principalele probleme descoperite.
Curtea de Conturi: mai mare atenţie la cheltuirea banului public!
Ca o concluzie generală, în finalul raportului CC Brăila se precizează că "Neregulile şi abaterile de la legalitate şi regularitate constatate la nivelul instituţiilor publice şi al operatorilor economici de subordonare locală au avut ca efect: nestabilirea, neurmărirea şi neîncasarea unor venituri legal cuvenite bugetelor publice, angajarea şi efectuarea unor cheltuieli în afara cadrului legal, care au determinat producerea de prejudicii patrimoniale, precum şi reflectarea denaturată a unor elemente patrimoniale. (...) Pentru înlăturarea abaterilor de la legalitate şi regularitate constatate cu ocazia desfăşurării activităţilor specifice, Camera de Conturi Brăila a emis un număr de 17 decizii, cuprinzând 201 măsuri, ce constituie instrumente pentru entităţile verificate prin care să-şi îmbunătăţească activitatea de administrare a resurselor financiare, să crească performanţa utilizării acestora şi să aducă un plus de valoare în ceea ce priveşte managementul financiar - contabil. Se poate concluziona că execuţia bugetară la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale necesită, în general, să fie îmbunătăţită în două direcţii principale: - respectarea reglementărilor legale ce definesc atribuţiile specifice ale autorităţilor publice locale în domeniul fundamentării, elaborării, aprobării şi executării bugetelor locale; - întărirea controlului cheltuielilor şi crearea condiţiilor pentru creşterea eficienţei utilizării fondurilor publice în finanţarea cheltuielilor publice". (Vom reveni).
CJ Brăila a contestat decizia Curţii
* autoritatea judeţeană respinge concluziile auditului privind existenţa unui prejudiciu
Aşa cum aminteam mai devreme, în contul CJ Brăila, auditul a stabilit prejudicii însumând 3,4 milioane lei, însă autoritatea judeţeană vine cu o contrargumentaţie în apărarea sa şi pentru a demonta constatările Curţii. De exemplu, în ce priveşte plăţile considerate nelegale la cheltuielile de personal, reprezentând indemnizaţia de dispozitiv de 25% din salariul de bază şi influenţa acesteia asupra sporului de condiţii vătămătoare sau periculoase la nivelul UATJ Brăila, vicepreşedintele CJBrăila, Viorel Mortu, a punctat că urmare auditului, au fost emise decizii pentru sistarea acordării sporului de dispozitiv, începând cu 1 ianuarie 2015, numai că salariaţii CJ Brăila le-au contestat în instanţă, iar o parte dintre ei au avut câştig de cauză, instanţa pronunţând hotărâri definitive prin care oamenii au fost repuşi în drepturi. Referitor la cheltuielile nelegale cu salariile funcţionarilor Camerei Agricole a Judeţului Brăila (instituţie în subordinea CJ Brăila) care lucrează cu fonduri europene, sursa citată a punctat că plăţile s-au făcut în baza unei hotărâri judecătoreşti a Curţii de Apel Galaţi care s-a pronunţat favorabil salariaţilor Camerei Agricole. De asemenea, vicele de la CJ Brăila a respins şi concluzia Curţii de Conturi privind existenţa unui prejudiciu legat de finanţarea Clubului de Handbal "Dunărea" Brăila arătând că banii au ieşit din instituţie în urma unei hotărâri judecătoreşti şi a unui titlu executoriu, neavând nicio legatură cu Contractul de asociere încheiat pentru anul bugetar 2014 cu Handbal Club "Dunărea" Brăila la care face referire raportul Curţii. "În concluzie, Consiliul Judeţean Brăila nu a fost de acord cu opinia echipei de auditori ai Camerei de Conturi a Judeţului Brăila şi, conform preverilor legale în materie, a contestat Decizia nr. 27/24.08.2015 emisă de directorul Camerei de Conturi a Judeţului Brăila", a încheiat Viorel Mortu.
