Fosta Gară Fluvială, cunoscută brăilenilor mai mult drept "Căpitănia Veche", clădire încărcată de istorie care domină zona portuară a oraşului, trăieşte în prezent o a doua tinereţe după ce, pe la mijlocul anilor 90, începuse să semene cu o ruină. Reabilitată integral, de la tencuiala de pe pereţi până la acoperiş, construcţia realizată în urmă cu aproape 110 ani de celebrul inginer Anghel Saligny rămâne un reper al Brăilei, admirat atât de pe mal cât şi de pe navele de croazieră ce trec pe Dunăre. Este, de altfel, un monument istoric înscris pe lista clădirilor de patrimoniu, însă nu se mai află de mult în proprietatea statului. Clădirea este deţinută în prezent de firma "Romnav" Brăila, iar patronul acestei firme, Gheorghe Antistescu, gălăţean de origine şi brăilean prin adopţie, locuieşte efectiv acolo, într-un apartament amenajat la etajul I, unde pe vremuri funcţionau birourile căpitanului de port şi al reprezentantului autorităţii navale. La parter, acolo unde erau sălile de aşteptare ale Gării Fluviale, funcţionează acum birourile firmei "Romnav".
Antistescu spune că de vreo 15 ani tot investeşte în acest imobil, pentru a-i reda frumuseţea de odinioară. "Până acum am cheltuit cam 750.000 euro. A fost nevoie să se decoperteze pereţii, atât pe exterior cât şi pe interior, pentru a se reface tencuiala. S-au înlocuit integral instalaţiile de curent electric, apă şi canalizare. Am instalat centrală termică, am refăcut acoperişul, am refăcut elementele de arhitectură, totul cu firme specializate şi avizate să intervină asupra unor clădiri cu valoare de monument istoric. Nimic nu s-a făcut fără aviz primit de la Ministerul Culturii, prin Direcţia de Cultură Brăila", ne-a declarat Gheorghe Antistescu. Acesta locuieşte la etajul clădirii, într-un apartament format din sufragerie, trei dormitoare, bucătărie şi două băi. La început, tot acolo stăteau şi cei doi băieţi ai săi, însă acum a mai rămas doar cu soţia. Fiii lui Antistescu s-au mutat în apropiere, tot în zona portuară, mai exact în două clădiri impozante, situate vizavi de sediul noii Căpitănii.
La cât s-a investit în aceste locuinţe, s-ar putea spune, aşadar, că familiei Antistescu îi place zona veche a portului brăilean. Gheorghe Antistescu mărturiseşte, însă, că sunt momente ale zilei, şi mai ales ale nopţii, când nu este tocmai plăcut să locuieşti în această zonă a oraşului. Asta din cauza genului de oameni care frecventează acest loc ce pare abandonat de autorităţile locale. "Aici ar trebui să fie zona zero a Brăilei, un loc unde locuitorii oraşului dar şi turiştii români şi străini să vină să se relaxeze, să se plimbe şi să admire Dunărea. În momentul de faţă nu prea ai cum să faci aşa ceva, nu doar pentru că malul arată aşa cum arată, ci şi din cauza maşinilor care circulă fără nicio restricţie. Nu cred să mai existe în Europa o zonă portuară unde să fie o asemenea vânzoleală de maşini. Noaptea se fac întreceri, liniuţe, drifturi sau cum le mai spune. Ăia care nu se întrec stau pe lângă maşină şi ascultă muzică la maximum. Iar când spun muzică mă refer în general la manele sau populară, de-aia de nuntă. Cam astea sunt preferatele celor care frecventează zona. Nu mai vorbesc de plăcerea unora de a sta aici, pe treptele clădirii, şi a sparge seminţe. Spartul seminţelor şi vorbele triviale, cam astea sunt reperele zonei portuare din zilele noastre", se plânge Antistescu.
Idei pentru salvarea zonei
Patronul "Romnav" spune că situaţia s-ar putea schimba dacă autorităţile locale ar acorda mai multă atenţie acestei zone de referinţă a oraşului. "Zona de mal, între capătul străzii Împăratul Traian şi Căpitănia Nouă, este acum a APDM Galaţi (Administraţia Porturilor Dunării Maritime n.n.). APDM nu prea mai are, practic, nicio activitate aici. Ţine la mal două pontoane pe care le foloseşte foarte rar şi cam atât. Primăria Brăila ar trebui să preia de la APDM această porţiune de mal, pentru a o reabilita corespunzător. Pe partea cealaltă, înspre oraş, există această stradă cu patru benzi de circulaţie şi scuar pe mijloc care, practic, nu îşi are rostul, pentru că nu avem aici cine ştie ce obiectiv industrial care să necesite un trafic auto intensiv. Ar trebui ca Primăria să lase doar o stradă cu două benzi, iar restul să fie transformat în zonă pietonală, cu spaţii verzi, bănci şi tot ceea ce presupune o astfel de amenajare. În felul acesta ar fi descurajaţi tinerii care vin să facă raliuri pe aici, iar zona ar intra într-o stare de normalitate", este de părere Antistescu.
Patronul "Romnav" spune că este dispus să introducă fosta Gară Fluvială într-un proiect turistic ce presupune reamenajarea, la parter, a unor săli de aşteptare, aşa cum erau în urmă cu 50 de ani. "Împreună cu câţiva parteneri de afaceri vrem să punem bazele unui circuit turistic mai special. Turiştii ar pleca pe Dunăre, cu nava cu zbaturi «Borcea», până la Galaţi. De acolo s-ar întoarce la Brăila într-un tren de epocă, tractat de o locomotivă cu aburi, iar din Gara Brăila până înapoi în port i-am aduce cu caleşti trase de cai, făcând un traseu prin centrul istoric". Aceasta este viziunea lui Gheorghe Antistescu. O viziune pe care ne-a mai mărturisit-o, într-un interviu acordat ziarului nostru, şi în urmă cu cinci ani. Deocamdată nu s-a materializat nimic, iar speranţele că s-ar putea face ceva în acest sens prea curând nu sunt foarte mari. "Eu zic că, în trei ani de acum încolo, am putea pune în funcţiune acest circuit", ne-a spus Antistescu.
Farmecul istoriei
Gara Fluvială din portul brăilean şi-a pierdut funcţionalitatea la începutul anilor 90, la scurt timp după ce s-a dat în funcţiune şoseaua dig Brăila - Galaţi, iar cursele de pasageri pe Dunăre au devenit inutile. Pe vremuri, în 1906 când a fost dată în folosinţă, sălile de aşteptare ale Gării Fluviale făceau cu greu faţă afluxului de pasageri. Erau oameni de toate categoriile sociale, de la ţăranii cu paporniţe pline, plecaţi cu căţel şi purcel la rudele aflate în localităţile din aval sau amonte de Dunăre, până la domnii cu obraz subţire, abonaţi ai cabinelor de clasa I. În epoca trăsurilor şi căruţelor, când păienjenişul căilor de fier şi a drumurilor de piatră încă nu pătrunsese în cele mai greu accesibile locuri, călătoria cu vaporul pe Dunăre era o necesitate. De aceea, din zori şi până în noapte, forfota nu înceta în jurul Gării Fluviale. Hotelurile, cârciumile, dar şi bordelurile din apropierea portului dădeau pe dinafară de clienţi şi toată lumea era mulţumită, la fel ca armatorii şi căpitanii de vapor. Două săli de aşteptare erau în incinta gării, una pentru clasa a II-a, una de clasa I, pentru domnii cu monoclu şi cucoanele în rochii cu crinolină. Parterul mai era ocupat de casele de bilete şi o toaletă publică. La etaj, se aflau Biroul Hidrografic Român, biroul căpitanului de port şi biroul reprezentantului autorităţii navale.
Clădirea, realizată de celebrul Anghel Saligny, seamănă cu un vapor de epocă, impresie subliniată de cele două turnuri care amintesc de uriaşele coşuri de fum necesare motoarelor cu aburi. De-a lungul vremii au apărut diverse legende legate de funcţionalitatea turnurilor. S-a spus că în acestea se află un sistem inovator şi unic de contracarare a efectelor cutremurelor: două mari pistoane acţionate hidraulic, cu rol în echilibrare a întregii construcţii contra mişcărilor tectonice. "Nu a fost niciun sistem, de nici un fel, în turnuri. Protecţia la seism este dată de pilonii de lemn pe care e aşezată clădirea. Sunt înfipţi foarte adânc în pământ, iar elasticitatea lor ar trebui să anihileze efectele seismelor puternice, ne-a explicat locatarul Antistescu.
Clădirea mai este cunoscută de brăileni sub numele de Căpitănia Veche, deşi, în realitate, nu a aparţinut niciodată acestei instituţii. Căpitănia doar a avut închiriate birouri acolo, în diverse perioade de timp, iar acum, după cum se ştie, are propriul său sediu, pe malul Dunării, la capătul străzii Danubiu.
Cum a ajuns Antistescu să deţină clădirea Gării Fluviale
De la inaugurare şi până la începutul anilor 90, imobilul de pe malul Dunării a aparţinut statului român, prin Ministerul Transporturilor. În 1991, Compania de Navigaţie Fluvială Română s-a divizat în mai multe structuri. Flota fluvială existentă în acea perioadă s-a împărţit în patru segmente. Un astfel de segment a fost preluat de societatea comercială "Brăila Nav", în al cărei patrimoniu a intrat, pe lângă navele respective, gara fluvială şi o altă clădire de patrimoniu de pe Str. Danubiului. În 1996, la conducerea "Brăila Nav" a fost numit gălăţeanul Gheorghe Antistescu. Acesta povesteşte că a schimbat denumirea firmei în "Romnav" şi s-a luptat să o scape de faliment, fiindcă, din cauza datoriilor acumulate către bănci începuse să-i fie executate activele. BCR a preluat, în contul datoriilor, clădirea de pe Danubiului, în care şi-a făcut sediu. Tot BCR ar fi vrut să ia şi gara fluvială. "A fost nevoie să împrumutăm 76.000 de lei, cât reprezenta datoria pentru care această bancă ar fi vrut să ne ia vechea gară fluvială, şi aşa am reuşit să păstrăm clădirea", ne-a povestit Antistescu. În 1999, Programul Asociaţiei Salariaţilor (PAS) a cumpărat pachetul de acţiuni al "Romnav". În calitate de preşedinte al PAS, Gheorghe Antistescu deţinea, şi încă mai deţine, pachetul majoritar de acţiuni. Astfel, a avut posibilitatea să ocupe locuinţa de serviciu de la etajul clădirii, în timp ce parterul este ocupat de birourile firmei "Romnav" care are o flotă de nu mai puţin de 75 de nave de transport fluvial. Tot "Romnav" are şi câteva din bacurile ce asigură trecerea Dunării, pe la Smârdan. În prezent, Gheorghe Antistescu este unul dintre cei mai de succes armatori români de pe Dunăre.
