Eu nu ştiu ce se întâmplă la ECO SA de câteva luni încoace, dar nu-mi trec prin minte decât două posibilităţi. Fie noul director, Marius Pisică, este un munte de incompetenţă şi nepăsare, fie asistăm la un mega sabotaj pus la cale de angajaţii încă fideli fostei conduceri. Căci, pe bune, ceva se întâmplă! Că n-o fi fost vechiul director Alexandru Micu vreun super-maistru în repararea hârburilor şi nici n-o fi avut vreo baghetă magică cu ajutorul căreia transforma un morman hodorogit de fier într-un bolid cu şapte cuve care-şi făcea treaba şi nu lăsa oamenii cu gunoiul sub geam cu săptămâna. Aşa cum erau maşinile, că acum, na, toţi le ştim, mai pârţâite, mai zdrăngănite, una mai slinoasă şi mai zemoasă ca alta, veneau şi goleau tomberoanele şi nu generau atâta disperare. Poate tocmai de aceea, scuzele care ne sunt livrate constant acum de noul director – s-au stricat maşinile şi service-urile bla bla bla – par praf în ochi şi nu fac altceva decât să sporească indignarea, enervarea şi neîncrederea brăilenilor dependenţi încă de serviciile acestei societăţi. Practic singura societate de salubritate din Brăila aflată în subordinea municipalităţii, una dintre cele mai hrăpăreţe găuri negre din bugetul oraşului. Dacă s-ar fi cheltuit cu folos banii ăştia păpaţi aiurea la ECO în ultimii 10-15 ani, Brăila ar fi rămas şi astăzi fruntaşă în topul celor mai curate oraşe din România. Aşa... anii au trecut, banii s-au dus, Dumnezeu ştie unde, iar Brăila s-a transformat în unul dintre cele mai murdare, ca să nu spun de-a dreptul slinoase, oraşe din ţară. Lucru confirmat de studii şi sondaje efectuate de firme specializate, nu vorbe aruncate aiurea de te miri cine. Iar dacă suntem realişti, recunoaştem şi noi lucrul acesta. Unde în lumea asta te împiedici de-a dreptul pe trotuare de tomberoane ori “miroşi” halde de gunoi la tot pasul!? Unde în lumea asta mergi kilometri fără să găseşti un coş în care să-ţi laşi resturile, unde în lumea asta vezi cum se aruncă cu atâta nonşalanţă hârtii, mucuri, pet-uri, doze, cotoare, ambalaje, când, unde şi cum îţi vine? Fără jenă, fără teamă de consecinţe. Aşa e, om fi devenit noi, brăilenii, mai nesimţiţi, dar şi autorităţile aproape ne-au împins de la spate cu nepăsarea lor şi cu lipsa de măsuri ferme. La urma urmei omul se mai civilizează şi cu forţa, dacă de bunăvoie nu e capabil.
Revenind însă la ECO şi la neajunsurile locatarilor din zonele încă „păstorite” de această societate, brăileni pentru care ridicarea gunoiului a devenit un lux, deşi achită aceeaşi sumă exorbitantă ca noi toţi, revolta lor este de înţeles. Iar noi, ceilalţi, ar trebui să le fim alături. Căci, nu mai departe de noiembrie 2017, municipalitatea a pompat în această societate 9 milioane lei, o infuzie de capital menită a o scăpa de datorii şi moderniza la standarde atât de înalte încât să devină un exemplu pentru ceilalţi operatori. Rezultatul? Îl vedem şi-l mirosim prin cartiere.
Şi, totuşi, de ce atâtea probleme care de câteva luni încoace par să nu se mai termine? Aşa cum spuneam şi la început, fie d-l Pisică nu reuşeşte, nu ştie sau pur şi simplu nu poate să strunească societatea, drept pentru care primarul Dragomir ar trebui să ia măsuri urgente, fie este victima unui complot al angajaţilor şi tot primarul Dragomir ar trebui să ia taurul de coarne. Căci, cu toată stima şi consideraţia, pentru maldărele acestea de gunoaie neridicate cu săptămâna, factura nu o va plăti nici Pisică, nici Micu şi în niciun caz angajaţii de ECO. Ci fix dumneavoastră, domnule primar. O factură care nu va fi diminuată de cele 300 de containere modulare pentru colectarea selectivă pe care promiteţi că le veţi achiziţiona, chiar dacă pentru mulţi dintre brăileni pare cea mai faină chestie pe care a gândit-o vreodată vreun edil local pe acest segment de activitate. La urma urmei, când iese de pe poarta ECO, gioarsa aia de maşină nu ştie că va pleca spre un tomberon ordinar sau spre un ultra mega extra container de ultimă generaţie. Căci, mă gândesc, cineva va trebui să le golească şi pe astea!