O singură vară, atât a fost disponibil pentru şoferi "drumul mării", cea mai scurtă rută dintre Brăila şi litoralul Mării Negre. După cum v-am mai informat, această şosea a fost reabilitată recent, printr-un program finanţat cu fonduri primite de la Uniunea Europeană. Pe teritoriul judeţului Brăila, "drumul mării" este format, de fapt, din două drumuri judeţene. Este vorba despre DJ 211A, dintre comuna Viziru şi localitatea Cuza Vodă, în continuarea căruia merge DJ 212, pe traseul Spiru Haret, Berteştii de Jos, Berteştii de Sus şi Mihai Bravu, continuând pe teritoriul judeţului Ialomiţa, până la intersecţia cu drumul european (DE) 60. Lucrările de modernizare s-au finalizat în toamna anului 2010, cu câteva luni întârziere faţă de termenul iniţial, dar toată lumea s-a bucurat că, în sfârşit, după doi ani de şantier, drumul a fost redeschis circulaţiei. În septembrie 2010, inaugurarea căii rutiere s-a făcut cu mare pompă, în prezenţa ministrului Dezvoltării Regionale din acea perioadă, Elena Udrea. Tăierea panglicii ascundea, însă, sub preş, un detaliu important: doar porţiunea din judeţul Brăila fusese reabilitată, în timp ce restul de drum, de la graniţa cu judeţul Ialomiţa până la intersecţia cu DE 60, rămânea în continuare plin de gropi şi de tasări. Vara trecută, pe "drumul mării" s-a putut circula de la un capăt la altul, adică din Viziru până la intersecţia cu drumul european ce merge spre Constanţa. Şoferii au constatat atunci ce diferenţă, ca de la cer la pământ, este între porţiunea recent modernizată, cuprinsă între localităţile brăilene Viziru şi Mihai Bravu, şi cea nereabilitată, dintre comuna Gura Ialomiţei şi DE 60. Bineînţeles, toată lumea se întreba de ce nu s-a făcut o reabilitare completă, care să cuprindă atât sectorul brăilean, cât şi pe cel ialomiţean. Dincolo de aceste întrebări rămase fără răspuns rămânea realitatea din teren, aceea că pe trei sferturi din şosea se mergea ca-n palmă, iar ultimul sfert trebuia să faci slalom printre gropi. Abia în vara acestui an a început reabilitarea porţiunii din Ialomiţa. Este vorba despre un şantier în toată regula, ce presupune, la fel ca pe sectorul brăilean, refacerea fundaţiei şi turnarea de covor asfaltic, precum şi realizarea de şanţuri betonate, pentru preluarea apelor pluviale, de o parte şi de alta a şoselei. Asta găsesc, de la graniţa dintre Brăila şi Ialomiţa, şoferii brăileni şi cei veniţi din zona Moldovei, plecaţi spre litoral. "A fost de-a dreptul stresant să nimerim în plin şantier, dincolo de comuna Gura Ialomiţei, după ce, între comunele brăilene Viziru şi Mihai Bravu am mers pe un carosabil foarte bun. Chiar comentam cu colegul meu din maşină că, în sfârşit, începem şi noi să avem drumuri decente. Când colo, surpriză, după câţiva kilometri de asfalt bun, am dat peste o porţiune cu săpături, pe care se circula pe o singură bandă. Veneau maşini din sens opus şi trebuia să ne refugiem pe podeţele de la porţile localnicilor, ca să le facem loc. A fost un stres total, pe cei câţiva kilometri până la intersecţia cu drumul european. La un moment dat, am vrut să mă întorc înapoi şi să o iau pe cealaltă rută, prin Bărăganu. Ar fi fost, însă, un consum prea mare de combustibil, aşa că n-am avut încotro şi am mers mai departe, printre utilaje şi gropi. Măcar dacă lucrarea ar fi semnalizată din timp. Abia când ajungi la graniţa dintre judeţe găseşti un indicator în care scrie că drumul este închis circulaţiei publice", ne-a declarat brăileanul Marian Gavrilă, care zilele trecute a trebuit să ajungă la Constanţa, cu probleme personale. Acesta ar fi avut parte de o experienţă mult mai stresantă dacă nu avea "norocul" de a nimeri pe "drumul mării" într-o zi liberă, când utilajele nu se aflau pe şantier. "Dacă ar fi fost şi utilaje, pe porţiunile unde este disponibilă o singură bandă de mers, ar fi fost aproape imposibil să ne continuăm drumul", ne-a spus şoferul brăilean. În mod normal, conducătorii auto care ajung la graniţa dintre cele două judeţe ar trebui să respecte indicaţiile panoului, ce anunţă că drumul este închis pentru circulaţia publică şi să se întoarcă, pentru a căuta alte rute. Din păcate, în afară de indicatorul de la limita de judeţ, pe "drumul mării" nu mai există niciun alt avertisment referitor la şantierul aflat în derulare. Un singur indicator, poziţionat pe DN 21, în localitatea Viziru, cu circa o sută de metri înainte de intersecţia de acces pe "drumul mării", îi anunţă pe şoferi că trebuie să evite această rută. Indicatorul în cauză este, însă, destul de puţin vizibil.
Reprezentanţii Consiliului Judeţean Ialomiţa ne-au declarat că în ceea ce priveşte refacerea părţii carosabile, şantierul este programat să dureze până la sfârşitul lunii august. Celelalte elemente adiacente drumului, cum ar fi acostamentul sau şanţurile prevăzute să preia apele pluviale, trebuie finalizate abia în luna decembrie. Informaţiile ne-au fost oferite de Nicoleta Negoiţă, director tehnic în cadrul CJ Ialomiţa. Aceasta ne-a spus că lucrările sunt executate de două firme ialomiţene, fiind finanţate din bugetul Consiliului Judeţean. La întrebarea de ce nu s-au făcut acest lucrări odată cu cele derulate pe porţiunea brăileană a şoselei, directorul Negoiţă ne-a răspuns că CJ Ialomiţa nu a fost informat de CJ Brăila, de la început, despre intenţia reabilitării drumului. "Informaţiile ne-au parvenit mai târziu, astfel că nu am reuşit să ne încadrăm în acelaşi program de finanţare. Ulterior, am încercat să obţinem fonduri prin Programul Naţional pentru Dezvoltarea Infrastructurii, însă acest lucru nu s-a reuşit. Din acest motiv, a trebuit să amânăm lucrările pentru reabilitarea acestui drum până când s-au găsit bani din bugetul judeţului. Abia în această vară s-au putut aloca fondurile necesare", ne-a explicat directorul Nicoleta Negoiţă.
CJ Brăila, penalizat cu 2,3 milioane lei
Nicu Filote, secretarul Consiliului Judeţean Brăila, susţine că, de la bun început, partea brăileană a încercat să colaboreze cu CJ Ialomiţa, pentru ca şantierul să fie deschis concomitent, pe raza ambelor judeţe. "Noi ne-am dorit ca şoseaua să fie reabilitată de la un capăt la celălalt. Din păcate, colegii din Ialomiţa au întocmit mai târziu proiectul, astfel că au reuşit să înceapă lucrările abia în această vară", ne-a declarat secretarul Filote.
Indiferent cine ar fi de vină pentru această neconcordanţă, cert este faptul că, în momentul de faţă, "drumul mării" poate fi numit mai degrabă "drumul amânării", deoarece este, practic, inaccesibil pentru şoferii care îl preferă ca principală rută spre litoral. Cei ce nu vor să se umple de nervi, făcând slalom printre utilaje şi gropi săpate pentru refacerea fundaţiei, trebuie să folosească ruta Bărăganu, mai lungă cu zeci de kilometri decât cea a "drumului mării".
Partea proastă e că la aproape doi ani după ce porţiunea brăileană a fost redeschisă pentru circulaţie, încă mai persistă anumite probleme. Investiţia s-a ridicat la 64,7 milioane de lei, din care 46,3 milioane lei reprezintă o finanţare nerambursabilă primită de la Uniunea Europeană, restul banilor fiind obţinuţi de la bugetul naţional şi de la bugetul judeţului. Din păcate, după cum vă informam în toamna anului trecut, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a pretins o penalizare de 5% din valoarea proiectului, adică 2,3 milioane de lei. Asta deoarece lucrările s-au finalizat cu opt luni întârziere faţă de termenul prevăzut iniţial. Consiliul Judeţean Brăila a contestat penalizarea, obţinând câştig de cauză la Curtea de Apel Galaţi. Ministerul a făcut recurs, iar în prezent procesul este pe rol la Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie. Ce a vrut, de fapt, ministerul condus atunci de Elena Udrea? Secretarul CJ, Nicu Filote, ne-a explicat că s-a dat vina pe constructor - consorţiul "Max Boegl" Germania - "Tancrad" Galaţi, pentru întârzierea cu opt luni a finalizării lucrărilor. "Noi am demonstrat că vina îi aparţine, de fapt, proiectantului, deoarece acesta a stabilit o rută greşită, ce nu corespundea cu traseul original al drumului, de parcă desenul s-a făcut doar din birou, fără a ieşi pe teren. Din această cauză, proiectul a trebuit refăcut, fapt ce a dus la întârzierea menţionată. Trebuie precizat că proiectantul a fost stabilit de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în calitate de cofinanţator al investiţiei", ne-a declarat secretarul Filote.
În momentul de faţă, şoseaua reabilitată în urmă cu aproape doi ani arată destul de bine. Nu se remarcă nici tasări şi nici gropi apărute în carosabil. În schimb, pe anumite porţiuni, acostamentul este năpădit de buruieni, iar şanţurile de scurgere sunt aproape colmatate cu pietriş provenit din acelaşi acostament. În mod normal, în perioada de garanţie de trei ani, drumul ar trebui întreţinut de constructor, recte firma "Tancrad". Întrebaţi de reporterul nostru dacă au solicitat firmei în cauză să cureţe acostamentul şi şanţurile de scurgere, responsabilii din cadrul CJ Brăila ne-au spus că nu aveau cunoştinţă de existenţa unor astfel de probleme, dar au luat notă şi vor trimite o adresă prin care vor cere "Tancrad" să îşi facă datoria.
