Din aproximativ 30.000 de studenti romani plecati in strainatate, circa 20% isi urmeaza cursurile in Franta, 18% in Germania, 14% in SUA, 13% in Ungaria, 7% in Canada si sub 5% in Italia, Marea Britanie, Spania, Belgia. Cat despre importul de creiere, acesta este de aproximativ 9.500 de straini, jumatate fiind veniti din Republica Moldova, in jur de 1.500 din tarile UE, iar restul din tari precum Israel, Tunisia, Grecia, Ucraina, India sau Albania.
Putini inteleg ca marea majoritate a romanilor plecati sa studieze in strainatate, se asteapta ca odata cu terminarea studiilor sa se intoarca in tara si sa puna in aplicare un model de civilizatie pe care l-au remarcat. Incercand sa transforme noianul de carente pe care l-am adunat cu totii de-a lungul timpului, studentul roman se poate considera scuzat ca nu a fost prezent, odata cu confratii lui, la greutatile zilei romanesti.
Daca in urma cu mult timp, plecarea din tara, chiar si in scopuri educative, era interzisa datorita regimului ori pentru ca multi nu isi permiteau, acum statele care accepta studenti internationali ofera burse de tot felul. Unul din cele mai bune exemple este sistemul de invatamant universitar englezesc, care ofera posibilitatea internationalilor de a plati taxa de scolarizare dupa terminarea facultatii, atunci cand implinesc anumite conditii financiare ce le permit sa restituie banii. Exista de asemenea tari cu un deficit demografic grav, dar care sunt stabile economic si ofera studentilor din toate colturile lumii posibilitatea de a studia la universitatile lor, scutindu-i de anumite taxe ori oferindu-le burse complete.
Din multe puncte de vedere este mai mult decat scuzabila dorinta tinerilor de a studia in universitatile straine, evitandu-le pe cele romanesti, atat timp cat sederea lor acolo este insotita nu numai de conditii placute de trai, dar si de o baza de cunostinte cu adevarat serioasa. In final, important este, sa nu uite sa se intoarca.
