5 milioane de lei (50 miliarde de lei vechi - n.n.) - atât estimează municipalitatea că a cheltuit iarna aceasta pentru deszăpezirea oraşului. Suma a fost reconfirmată de primarul Aurel Simionescu şi după ce camioanele au încetat să mai care zăpada adunată de pe străzi spre depozitele amenajate temporar la marginea municipiului.
Multor brăileni suma aceasta li se va părea exagerat de mare, mai ales că, după cum se ştie, pe străzile secundare s-a acţionat cu mare întârziere şi cu eficienţă scăzută, astfel că, la zile bune după încetarea viscolului, accesul pe multe străzi continua să fie blocat. În plus, dacă se face o comparaţie cu eternul rival al Brăilei, oraşul vecin Galaţi, constatăm că acolo deszăpezirea a costat mai puţin, în condiţiile în care mulţi spun că modul de intervenţie ar fi fost mai eficient, inclusiv pe străzile mai puţin importante. Într-o conferinţă de presă susţinută la finalul săptămânii trecute, primarul Galaţiului, Marius Stan, a declarat că sumele cheltuite pentru deszăpezire se ridică iarna aceasta la 3,4 milioane lei (34 miliarde de lei vechi). Ar fi, deci, o diferenţă de aproape 15 miliarde de lei vechi între cât a cheltuit Brăila şi cât a cheltuit Galaţiul, în condiţiile în care străzile oraşului nostru se întind pe o lungime totală de doar 285 kilometri, în timp ce străzile Galaţiului însumează circa 471 km.
Întrebat cum îşi explică diferenţa atât de mare între costurile presupuse de deszăpezire în cele două oraşe, primarul Brăilei, Aurel Simionescu, şi-a exprimat, în primul rând, uimirea că vecinii de la Galaţi au finalizat deja calculele şi au stabilit exact la cât se ridică valoarea lucrărilor. "Nu ştiu cât de exacte sunt sumele la care fac referire cei din Galaţi. Noi nu am pus încă facturile cap la cap, ca să vedem costurile finale. Eu, când am vorbit despre 5 milioane de lei, am vorbit estimativ. La final, e posibil să fie atât, e posibil să fie mai puţin. Dacă ar fi să explicăm de ce a costat mai mult la noi decât la ei, nu trebuie să uităm că am avut o cantitate de zăpadă cel puţin dublă decât cea de la Galaţi. Noi am fost sub cod roşu de ninsoare, în timp ce ei nu s-au confruntat cu acest aspect. Îmi amintesc că la videoconferinţa la care conducerea Administraţiei Naţionale de Meteorologie anunţa cod roşu pentru Brăila, Buzău şi Vrancea, au intervenit cei de la Galaţi întrebând dacă nu e cazul să se instituie şi la ei cod roşu, măcar pentru zona Tecuciului, unde se părea că ninsorile sunt mai abundente. Specialistul ANM le-a spus că nu se întrunesc condiţiile necesare legate de volumul de precipitaţii, deci iată că nu se poate compara cantitatea de zăpadă căzută la Brăila cu cantitatea de zăpadă căzută la Galaţi. În plus, trebuie să precizăm că la noi costurile au fost ridicate foarte mult de operaţiunile de scoatere a zăpezii din municipiu. Am cărat, în total, cam 200.000 metri cubi, ceea ce nu este puţin deloc", a ţinut să precizeze primarul Simionescu.
O hartă emisă de ANM, în care se precizează care era grosimea stratului de zăpadă, luni, la ora 8.00, în diferite zone ale ţării, nu arăta însă o cantitate dublă de zăpadă la Galaţi faţă de Brăila, chiar dacă, e adevărat, exista o oarecare diferenţă. Astfel, în timp ce Galaţiul figura cu o grosime de 30 cm a stratului de zăpadă, la Brăila erau consemnaţi 37 cm, în condiţiile în care în ultimele două zile temperaturile au fost pozitive, iar topirea zăpezii a fost destul de accentuată în ambele oraşe despărţite, în fond, de doar 15 km. Este drept că atunci când la Brăila era cod roşu, viscolul a fost mult mai puternic, ceea ce a îngreunat intervenţia utilajelor.
Diferenţă notabilă la tarife
În ceea ce priveşte tarifele plătite, presa gălăţeană relatează că în oraşul vecin o autobasculantă pentru căratul zăpezii percepe 130 lei pe ora de funcţionare. La Brăila, în conformitate cu tarifele stabilite printr-o hotărâre emisă de Consiliul Local Municipal în 2010, se plătesc 209 lei/oră pentru camioanele mai mici de 16 tone folosite la transportarea zăpezii şi 245 lei/oră pentru utilajele mai mari de 16 t. La Galaţi, în schimb, un buldozer costă 500 lei pe oră, în timp ce la Brăila un utilaj cu lamă percepe un tarif de 324 lei pe ora de funcţionare, iar pentru încărcătoarele frontale se plăteşte 131 lei/oră.
Zăpada de pe străzile oraşului, aruncată în Dunăre
Un alt aspect pe care l-a consemnat presa gălăţeană este că autorităţile din oraşul vecin nu au aruncat zăpadă în Dunăre, deoarece nu au primit un accept în acest sens de la Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului, care a considerat că există riscul poluării fluviului, din cauza impurităţilor existente în stratul de omăt. La Brăila, în schimb, o parte din zăpada scoasă de pe străzi a fost aruncată direct în Dunăre. Primarul Simionescu a precizat că autorităţile de mediu brăilene au fost de acord cu această operaţiune, atât timp cât zăpada dusă la fluviu era curată. "Avem hârtie de la Mediu prin care ni se dă voie să deversăm în Dunăre o parte din surplusul de zăpadă scos din municipiu. Ni s-a pus, totuşi, în vedere să aruncăm doar zăpadă curată. Oricum, noi am dus la Dunăre doar 10% din ceea ce s-a scos din oraş, şi am făcut-o numai în primele zile, când zăpada încă nu avusese timp să se murdărească", ne-a declarat edilul-şef al Brăilei.
Ciprian Cuzmin, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Brăila, ne-a confirmat faptul că Primăriei i s-a dat acceptul să deverseze în Dunăre o parte din zăpada adunată de pe străzi. "S-au făcut analize, iar concluzia a fost că acest aspect nu are un impact semnificativ asupra mediului. Din acest motiv, au avut acceptul nostru. Oricum, le-au fost impuse anumite condiţii, atât din partea Agenţiei de Mediu cât şi din partea Sistemului de Gospodărire a Apelor, condiţii pe care le-au respectat", ne-a declarat directorul APM Brăila.
Zăpadă uitată în "buricul" târgului
În zona centrală a oraşului, pe străduţele mai înguste din porţiunea cuprinsă între Calea Călăraşilor şi Dunăre, problemele cauzate de zăpadă continuau chiar şi la începutul acestei săpătmâni, în ciuda temperaturilor pozitive înregistrate. Pe străzi precum Orientului, Mărăşti sau Justiţiei încă mai erau grămezi uriaşe de zăpadă, care împiedicau maşinile Salubrităţii să colecteze deşeurile scoase la porţile locatarilor. Care locatari erau extrem de indignaţi de această situaţie. "Nu ne-au mai ridicat gunoiul de trei săptămâni. Dacă aici, în «buricul» târgului, se întâmplă aşa ceva, ce pretenţii să mai ai pentru cartierele de la marginea oraşului", ne-a spus Ionel Piticaş, unul dintre cetăţenii nemulţumiţi. Într-un final, o autospecială a operatorului de salubritate "Braicata" şi-a făcut apariţia pe străduţele din zona respectivă, însă a reuşit cu greu să înainteze din cauza grămezilor de zăpadă acumulate pe la colţuri.
