Factura la deszăpezire din această iarnă tinde să fie un record al ultimilor ani. Deja s-au cheltuit, numai în municipiu, circa 3,5 milioane de lei, după cum ne-a informat primarul Aurel Simionescu, care a precizat că, deocamdată, suma nu este definitivă, fiindcă operaţiunile de îndepărtare a "munţilor" de zăpadă din zonele sensibile ale municipiului vor mai consuma resurse multe zile de acum încolo. "Cantitatea de zăpadă a fost cea mai mare de când mă ocup de administraţie. Problema nu ţine neapărat de cât a nins, ci de faptul că a nins foarte mult într-o perioadă scurtă, acumulându-se foarte multă zăpadă", este de părere edilul-şef. Acesta spune că operaţiunile de scoatere a zăpăzii de pe străzile principale, din zonele cu parcări, dar şi de pe străzile mai înguste, unde nu există alternativa depozitării pe marginea carosabilului sau pe spaţiile verzi, sunt absolut necesare, deşi presupun costuri foarte mari. "Trebuie să scoatem zăpada, pentru a descongestiona traficul de pe arterele intens circulate, dar şi pentru a le da oamenilor posibilitatea să aibă acces pe străzile mai înguste. Totodată, nu trebuie să ignorăm pericolul pe care îl reprezintă, în anumite zone ale oraşului, topirea acestei zăpezi, după încălzirea vremii. Acolo unde fundaţiile caselor ar putea fi puse în pericol de cantitatea mare de apă scursă în sol trebuie să facem tot posibilul să îndepărtăm zăpada în timp util", a punctat primarul Simionescu.
Pentru a demonstra cât de mult s-a pus accentul până în prezent pentru îndepărtarea omătului, edilul-şef ne-a arătat, ieri, cât de mari sunt grămezile din zonele unde a fost transportat acesta. Sunt patru locaţii folosite, până ieri, de Primărie, pentru depozitarea zăpezii scoase din municipiu. Una se află în port, lângă Zona Liberă, unde o parte din ce s-a luat din parcările municipiului a fost aruncată direct în Dunăre. În zona trecerii cu bacul "Stânca" şi lângă fostul FNC au fost depozitate, de asemenea, cantităţi impresionante de zăpadă, iar un alt depozit s-a constituit lângă Şoseaua de Centură, vizavi de poligonul militar Vulpea. "După ce se va umple şi depozitul de la Vulpea, o să mai ducem în perimetrul fostului depozit de materiale inerte", ne-a informat conducerea Serviciului de Utilitate Publică, Administrare şi Gospodărire Locală din cadrul Primăriei Brăila.
Transportul zăpezii se face în principal noaptea, când se cară circa 400-500 de camioane, pe timpul zilei operaţiunile continuând într-un ritm mai redus, date fiind condiţiile de trafic.
Tarifele sunt valabile din 2010
Cert este că scoaterea mormanelor de zăpadă din oraş încarcă factura operaţiunilor de deszăpezire cu multe miliarde de lei vechi. Primarul Aurel Simionescu ne-a declarat că, la final, când se va trage linie pentru tot ce a însemnat deszăpezirea, de la mersul utilajelor cu lamă pe străzi până la împrăştierea materialului antiderapant şi îndepărtarea maldărelor de omăt, facturile s-ar putea cifra în jurul valorii de 5 milioane de lei (50 miliarde de lei vechi n.n.). "Banii se vor cheltui de la bugetul local, dar noi sperăm, totuşi, că dată fiind declararea codului roşu şi impunerea stării de alertă pentru zona noastră, vom beneficia de un ajutor financiar de la Bucureşti, măcar de 1 milion de lei", ne-a declarat Simionescu.
Ninsoarea şi viscolul de la sfârşitul lunii ianuarie reprezintă, aşadar, mană cerească pentru firmele care au contracte de deszăpezire pe raza municipiului. După cum v-am mai informat, de acest aspect se ocupă cele trei firme de salubritate din Brăila: "Eco", RER şi "Braicata". Fiecare dintre acestea are arondat sector pentru îndepărtarea zăpezii în aceleaşi zone unde acţionează şi pentru strângerea gunoaielor. Astfel, RER este responsabil pentru cartierele Chercea, Obor, Hipodrom şi Lacu Dulce, "Braicata" are arondate Viziru, Radu Negru şi jumătate din zona centrală, delimitată de Calea Călăraşilor şi Str. 1 Decembrie 1918, în timp ce "Eco" acţionează în Vidin, Progresul, Brăiliţa şi cealaltă jumătate din centru, între 1 Decembrie 1918 şi Calea Galaţi. Pentru a putea deszăpezi aceste zone, operatorii de salubritate nu se bazează doar pe utilajele proprii, ci au închiriat zeci de utilaje de la diverse alte firme. Conducerea Primăriei ne-a dat asigurări că ne va pune la dispoziţie lista completă a firmelor care, prin închirierea de utilaje, au fost implicate în operaţiunile de deszăpezire. Din ceea ce s-a putut vedea prin oraş, utilajele aparţin unor societăţi de construcţii sau unor ferme agricole din diverse zone ale judeţului.
Tarifele şi modalitatea de plată a firmelor respective au rămas neschimbate din 2010 când, prin Hotărârea Consiliului Local Municipal nr. 423, au fost stabilite taxe după cum urmează: 324 lei pe ora de funcţionare a utilajelor cu lamă; 230 lei/oră pentru utilajele de tip Wolla; 131 lei/oră pentru încărcătoarele frontale; 157 lei/oră pentru tractoarele dotate cu plug de deszăpezire; 209 lei/oră pentru camioanele mai mici de 16 tone folosite la transportarea zăpezii şi 245 lei/oră pentru utilajele mai mari de 16 t.
Şefii versus şoferii de pe utilaje
Aşa cum toată lumea a remarcat, operaţiunile de deszăpezire s-au derulat destul de bine pe străzile principale, însă pe străzile secundare s-a acţionat foarte târziu şi ineficient, curăţându-se fie deloc, fie doar o fâşie îngustă de carosabil. Scuza invocată cel mai des de firmele responsabile a fost legată de felul cum şi-au parcat brăilenii autoturismele personale. Ce-i drept, există numeroase exemple de şoferi de-a dreptul iresponsabili, care şi-au lăsat maşinile pe carosabil, în calea utilajelor cu lamă, deşi ar fi avut posibilitatea să nu procedeze aşa. Această scuză nu are cum să acopere, însă, în totalitate ineficienţa acţiunilor de deszăpezire de pe anumite străzi. Responsabilii din cadrul Primăriei dau asigurări că activitatea utilajelor a fost monitorizată permanent şi că se ştie exact unde s-a intrat cu întârziere sau unde nu s-a intrat deloc, iar aceste aspecte se vor regăsi în facturile finale. "Pe lângă faptul că au fost urmăriţi pe traseu, s-au luat şi probe de material antiderapant, iar analizele de laborator au arătat că nu prea s-a respectat proporţia convenită, de 80% sare şi 20% nisip. De toate aceste aspecte vom ţine cont când vom face plăţile. În plus, în toate punctele de descărcare a zăpezii, avem poliţişti locali care ţin o evidenţă strictă a maşinilor, urmărind ca acestea să nu vină încărcate doar pe jumătate şi să plece fără să răstoarne toată zăpada", ne-a declarat primarul Simionescu.
Cu toată vigilenţa declamată de şefi, deszăpezirea este făcută, până la urmă, de şoferii de pe utilaje, iar uneori aceştia fie trag chiulul, fie fac alte chestii neortodoxe. Iată ce ne-a transmis, ieri, un brăilean, într-un comentariu postat pe site-ul cotidianului nostru: "Mai acum o oră, a venit şi pe strada Cometei, la blocul 25, un ifron vechi, din ăla de la uzina Craiova. A dat mecanicul nişte indicaţii, de când a venit şi până acum, cu încă 2 -3 inşi pe lângă el, a mai împins câteva cupe de zăpadă cu gunoi, timp în care i-a apărut un Volkswagen break alb, cu un tovarăş cu o bluză de trening roşie, căruia i-a plasat, din mers, o bădoacă de 10 litri de motorină, apoi s-a apucat iar să vânture zăpada. Uitaţi pe ce dăm banii, domnilor!".
Cheltuieli de zeci de miliarde şi la judeţ
Alte zeci de miliade se vor duce în acest şi pentru deszăpezirea de pe drumurile judeţene. Preşedintele CJ, Gheorghe Bunea Stancu, estimează că facturile le vor depăşi cu mult pe cele de anul trecut. "Facem o evaluare la municipiu, oraşe şi comune şi vom face o solicitare comună Guvernului, pentru a ne băga la fondul de rezervă pentru a se acoperi cheltuielile, care vor fi în acest an de multe zeci de miliarde. Dacă anul trecut am cheltuit în jur de 40-50 de miliarde, probabil că anul ăsta vor fi mult mai mulţi bani. Ne aşteptăm ca toţi cei care au muncit pentru deszăpezire să fie plătiţi, pentru că aşa mi se pare normal", a declarat Stancu, în cadrul Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă. (Ana Maria CURCĂ)
