Dan Nica face o declaraţie care în orice alt stat ar fi stârnit un scandal de proporţii: că alegerile urmează a fi fraudate. În sprijinul acestei afirmaţii aduce chestiuni de o banală generalitate, jenante până la ridicol şi generatoare de valuri până la paroxism. Emil Boc îl demite. PSD se supără şi, plângând ca o căprioară rănită-n crupă, se retrage de la guvernare. Emil Boc formează un nou guvern, ghidându-se după legislaţia în vigoare, nu după bunul plac. Iar preşedintele Traian Băsescu - pentru a nu ştiu câta oară! - încearcă să determine pesedeii să facă politică, nu caterincă. Dar PSD preferă caterinca (pentru că, în realitate, nici nu ştie să facă altceva), horele, lacrimile, telenovela, îmbrăţişările patetice, absolut tot ce ţine de un teatru al grotescului, de un teatru care, în scenă, ar atrage aplauze, dar care, în viaţa reală, stârneşte milă şi dezgust.
Pe scurt: dacă Traian Băsescu va câştiga alegerile, va propune Parlamentului un premier. După două refuzuri, în interiorul unui termen stabilit prin Constituţie, va dizolva Parlamentul şi vor urma alegeri anticipate. Astfel - dacă vreţi - începe să se facă politică adevărată în România. Dar PSD e luat prin surprindere, pentru că acest partid mare şi încăpător, acest bazar insolit, detestă, de fapt, politica. Pesedeilor le plac mica învârteală, şuşoteala, şedinţa apocaliptică, agapa cu bancuri, consensul, mâna mângâind altă mână, îmbrăţişările veninoase, zâmbetul inexpresiv şi tâmp. Aşa că nu aveam de-a face cu nicio criză politică, ci cu o criză pesedistă. Abia când Constituţia României va deveni neputincioasă în faţa politicii de gang, vom putea vorbi de o "criză politică".
În Brăila, această eternă Cubă a României, evenimentele politice recente par a fi deranjat politicienii brăileni din letargia şi somnul cu plescăituri în care se sărutau, suspinând, pe frunte. Declaraţia preşedintelui PSD Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, aduce sensibil a gângăveală cu mici accente de ţâfnă, ceva de genul: la noi e linişte şi pace ca-n Împărăţia lui Cristos, dar unii au fost obraznici şi au făcut criză şi să răspundă de ea. Giana Pătraşcu, preşedintele PDL BrăiIa, joacă rolul femeii-martir, care doar obligată de cei de la Centru va implica PDL Brăila în schimbările ce vor avea loc la nivelul instituţiilor publice locale. Doamna Pătraşcu vrea linişte, pace şi bună înţelegere, domnia sa este porumbelul alb şi imaculat, care se înţelege bine cu toată lumea. Doctrina şi angajamentele publice ale PDL corespund, probabil, în opinia ei, şi cu cele ale PSD, şi cu cele ale PNL, şi cu ale oricui se pricepe să facă politică de baltă la Brăila.
După ce l-am făcut "albie de porci" pe Gheorghe Chiru, mă văd nevoit acum să-l "spăl" şi să recunosc că este singurul politician brăilean care chiar încearcă să facă politică, nu caterincă. Este singurul din al cărui discurs nu lipsesc termenii "anticomunism" şi "depesederizarea Brăilei". Este singurul care a denunţat proasta negociere a PDL Brăila cu PSD Brăila în cazul deconcentratelor. M-aş bucura să nu se oprească aici, pentru că "deconcentratele" nu sunt singurele instituţii publice din Brăila. După schimbările de la acest nivel, ar fi normal, logic şi îndreptăţit să se treacă la schimbări în instituţiile publice din subordinea Consiliului Judeţean şi ale Consiliului Local. Şi în aceste fiefuri se foarfecă bani publici şi cei care ţin foarfecele sunt pesedişti. Nu poţi spune că ai ieşit de la guvernare, că eşti în opoziţie la Centru, dar conduci în teritoriu. Sau poţi s-o spui dacă vrei, dar trebuie să închidă ochii PDL Brăila şi să se prefacă somnoroşi. Ar fi specialitatea doamnei Giana Pătraşcu, care pare că face un fel de horă a înfrăţirii între partide, nu politica PDL.
Şi am ajuns şi la motto. Prezenţa lui în acest editorial nu are decât un sens, acela de a fi parafrazat. Poftiţi: "Orice zi în care Gheorghe Bunea Stancu este ţinut departe de fondurile publice e o zi binecuvântată."
