O idee care în Europa civilizată a devenit deja o banalitate încearcă să prindă contur şi la noi, în Brăila. “Brai-cata”, unul dintre cei trei operatori de salubritate care activează în municipiu, a început de câteva zile să aplice la o scară mai largă ceea ce s-a mai încercat sporadic şi în anii trecuţi, fără prea mare succes. Este vorba despre colectarea selectivă a deşeurilor, adică, pe înţelesul tuturor, separarea gunoaielor menajere - gen resturi alimentare sau resturi vegetale care, prin natura lor, sunt supuse degradării, fermentează, se descompun, fac viermi şi, per total, put - de deşeurile reciclabile: plastic, sticlă, hârtie, doze metalice, deci toate acele lucruri ce pot fi recuperate, prelucrate şi reintroduse în circuitul economic. Cum spuneam, în ţările civilizate se procedează aşa de ani de zile, iar lucrurile au ajuns la un nivel ce poate fi considerat de domeniul ştiinţifico-fantastic pentru România şi mai ales pentru Brăila. Pentru cetăţenii ţărilor respective, să colecteze deşeurile separat ţine de firescul existenţei cotidiene, iar cine pune gunoi menajer în recipientele destinate plasticului sau hârtiei e privit cu reproş de ceilalţi membri ai comunităţii, care, în primă instanţă, pot accepta ca pe un accident această deviaţie de la normalitate, la modul “A greşit, se mai întâmplă...”. Dacă, însă, individul recidivează, vecinii ajung să îl privească cu scârbă, ca pe un nesimţit incapabil să se adapteze societăţii civilizate, iar autorităţile îl “ard” cu amenzi de sute sau mii de euro, ca să îi amintească faptul că trăieşte la oraş, nu în junglă. Deci trebuie să respecte regulile, la fel ca toţi ceilalţi.
La Brăila, deocamdată, este exact pe dos: să arunci gunoiele de-a valma, menajer peste reciclabil, nu e privit nicidecum ca o dovadă de nesimţire, ci ca un lucru normal. De fapt, prea puţini sunt cei care îşi bat capul cu aceste aspecte şi care vor şi pot face diferenţa dintre colectarea selectivă şi aruncarea pur şi simplu a gunoiului, în pubela de lângă bloc, la colţul străzii sau direct de la fereastra apartamentului în stradă. Marea masă a populaţiei consideră suficient să scape cumva de gunoiul adunat în propria casă, fără să dea doi bani pe ceea ce se întâmplă mai departe cu acele deşeuri. Că ajung să fie răspândite pe domeniul public de oamenii fără căpătâi care răscolesc prin pubele sau că ajung să umple până la refuz gropile de gunoi, sufocând mediul înconjurător, e totuna. Nici acum, când s-a ajuns în situaţia ca România să fie amendată pentru că nu e capabilă să micşoreze cantitatea de deşeuri aruncate la groapă, iar aceste amenzi se regăsesc în majorarea taxelor de salubritate, populaţia nu pare dispusă să înţeleagă importanţa colectării selective.
De fapt, nici nu prea e ajutată să înţeleagă! Încă din 2007, din momentul aderării, Uniunea Europeană a avertizat România că trebuie să ia măsuri pentru colectarea şi gestionarea civilizată şi eficientă a deşeurilor. S-au dat şi bani pentru asta, milioane şi milioane de euro, ce ar fi trebuit să se regăsească deja în sisteme complexe de colectare, similare celor din vestul Europei. Puţine sunt, însă, judeţele care au reuşit să cheltuie eficient banii şi să dea în funcţiune respectivele sisteme. Cu certitudine, Brăila nu se numără printre ele, deşi s-au folosit şi aici milioane de euro, pentru un Sistem Integrat de Gestionare a Deşeurilor care încă nu e funcţional şi nici nu se ştie când va putea fi pus în funcţiune.
Deocamdată, după cum am simţit-o deja pe pielea noastră, autorităţile municipiului s-au grăbit să mărească taxa de salubritate, ca să poată acoperi amenda impusă la nivel naţional oraşelor care nu au redus cantitatea de deşeuri dusă la groapă. Şi abia acum, în al 12-lea ceas, au început să se ia măsuri mai ample pentru colectarea colectivă. Din păcate, şi acestea cam lasă impresia de treabă făcută doar de dragul de a o face, fără un plan coerent care să ofere o garanţie a reuşitei. “Brai-cata” este primul operator de salubritate care a început să distribuie pe sectorul său de activitate pubele şi containere destinate colectării selective. Deocamdată, însă, face această distribuire doar parţial, pentru că nu are suficiente fonduri pentru tot sectorul.
Acolo unde s-au împărţit pubele, nişte afişe de hârtie prinse cu lipici joacă rolul de atenţionare a cetăţenilor care recipient e destinat gunoaielor menajere şi care deşeurilor reciclabile. Nu se ştie cât de bine vor rezista acele afişe după prima ploaie! Oricum, încă din prima zi când au fost date în folosinţă, în unele locuri pubelele pentru deşeuri de plastic şi hârtie s-au umplut de deşeuri menajere, iar în cele pentru deşeuri menajere au apărut PET-uri şi doze metalice, pentru că prea puţini au fost cei care au ţinut cont de afişele de atenţionare. Evident, multe dintre PET-uri au fost furate din start de oamenii străzii, care, pentru a ajunge la ele, au răscolit prin containere aruncând pe jos ce nu le trebuia.
Probabil altfel ar fi stat lucrurile dacă aceste pubele ar fi fost amplasate pe platforme betonate şi îngrădite, astfel încât să poată fi accesibile doar locatarilor, respectiv echipelor de lucru ale firmelor de salubritate. Astfel de puncte de colectare ar putea fi date în folosinţă, însă, abia pe la mijlocul acestui an sau chiar spre sfârşitul anului, după cum anunţă Primăria.
În ceea ce priveşte aplicarea unor măsuri coercitive care să îi determine pe toţi cetăţenii să procedeze în mod responsabil la colectarea selectivă, autorităţile locale recunosc că, deocamdată, nu au în plan aşa ceva. Se merge pe ideea că, până la urmă, toată lumea va înţelege de bunăvoie să se comporte civilizat. Idee ce se va dovedi, cu siguranţă, că a fost mult prea optimistă!
