Tehnologia de ultimă oră a prezentului începe să-şi facă loc şi pe câmpurile brăilene. Nu vă miraţi, aşadar, dacă, trecând prin zona localităţilor Însurăţei sau Gemenele, veţi vedea în zare, printre lanuri de porumb şi floarea-soarelui uscate de secetă, siluetele maiestuoase ale unor centrale eoliene. Cu palele lor albe şi suple ca nişte aripi de pescăruşi, aflate în vârful unor turnuri la fel de albe, de 100 de metri înălţime, acestea aşteaptă, deocamdată, să fie conectate la reţeaua de distribuţie naţională, pentru a începe să pompeze zeci de megawatti de energie electrică pe zi. Investitorii promit că, până la sfârşitul lunii august, vor fi puse în funcţiune cam nouă centrale - cinci la Însurăţei şi patru la Gemenele. Acesta este, însă, doar începutul. În următoarele luni, la Gemenele vor fi pornite, în total, 21 de turbine eoliene, iar la Însurăţei urmează să fie construite, cel mai probabil la anul, încă 93. Alte investiţii masive stau să înceapă la Tudor Vladimirescu, unde vor fi ridicate 56 de centrale sau la Salcia Tudor, unde s-au obţinut avize şi autorizaţii pentru 74. Şi alte localităţi din judeţ au atras atenţia investitorilor care aleargă după vânt: la Scorţaru Nou s-au obţinut avize pentru ridicarea a cinci centrale eoliene, la Bordei Verde se vor construi 12, la Dudeşti patru, la Surdila Găiseanca 14, la Victoria patru, la Cuza Vodă trei, la Gropeni cinci, iar lista de investiţii nu se opreşte aici. La Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila se află încă în stadiul de avizare proiecte ce vizează ridicarea a 68 de centrale eoliene în zona Ulmu, 20 în zona Urleasca, încă patru la Însurăţei şi una la Siliştea. 
Un simplu calcul aritmetic ne arată că, dacă toate aceste investiţii se vor materializa, în judeţul Brăila vor fi construite, în următorii ani, 388 de centrale eoliene. Unele vor avea o putere instalată de 2 MW, altele de 3 MW. Astfel, puterea va fi, în medie de 2,5 MW, pentru fiecare. Asta înseamnă că, atunci când vor fi toate funcţionale, ar putea livra în sistemul energetic cam 970 MW/h. Bineînţeles, se va întâmpla aşa doar în condiţii ideale, în care vântul ar sufla suficient de tare, pe toată raza judeţului, astfel încât să pună în funcţiune simultan, la capacitate maximă, toate cele 388 de turbine. Oricum, o producţie de 970 MW pe oră ar fi mai mult decât spectaculoasă, depăşind-o pe cea a unui reactor al centralei atomice de la Cernavodă, ce produce 700 MW/h. La capacitate maximă, parcurile eoliene din judeţul nostru ar produce cam de patru ori mai mult decât o hidrocentrală şi de două ori mai mult decât termocentrala de la Chiscani. Deocamdată, însă, mai e mult până acolo. De la obţinerea avizelor de mediu, investiţiile mai au cale lungă până când se materializează, în sensul livrării efective a energiei în reţea. Până în prezent, la "Electrica Distribuţie" Brăila au fost depuse documente în vederea obţinerii avizelor de racordare şi contractelor de racordare pentru o putere totală instalată de 374 MW, generată de parcuri eoliene. În plus, s-au primit cereri de racordare la sistemul de distribuţie a energiei a panourilor fotovoltaice, care ar urma să genereze o putere de 60 MW/h. Panourile solare ar urma să fie montate pe câmpurile din zona comunei Măxineni sau a oraşului Făurei.
Rigoare capitalistă
În general, investiţiile în centrale eoliene sunt făcute de firme cu capital străin, interesate să exploateze curenţii aerieni puternici specifici zonei noastre. Unul dintre investitori este firma franţuzească GDF Suez, principalul furnizor de gaz metan din această parte a ţării. Francezii s-au decis să îşi diversifice domeniul de activitate şi, iată, se numără printre primii proprietari de centrale eoliene din judeţul Brăila. Ei construiesc, în prezent, parcul eolian de la Gemenele, unde vor fi ridicate, în total, 21 de centrale. Investiţia este substanţială, ajungând la circa 70 milioane de euro, iar pentru comunitatea locală se dovedeşte a fi o adevărată mană cerească. "Sincer, ne-a pus Dumnezeu mâna în cap cu parcul ăsta eolian!", ne-a declarat primarul comunei Gemenele, Petre Calu. Acesta se bucură, în primul rând, pentru impozitul pe care urmează să-l încaseze de la GDF Suez, impozit ce se va situa în jurul valorii de 20 - 30 miliarde de lei vechi, anual. "Banii ăştia se vor duce în drumuri, canalizări şi alte investiţii necesare comunei", spune primarul. În al doilea rând, edilul se bucură că, odată cu inaugurarea şantierului - în luna mai a acestui an - 80 de locuitori ai comunei şi-au găsit de lucru. Aceştia au primit diverse slujbe, de la paznici la muncitori necalificaţi, şi duc acasă - unii pentru prima dată în viaţa lor - o leafă lunară. Din păcate, situaţia va dura până spre sfârşitul acestei toamne, când toate cele 21 de centrale ar trebui să fie puse pe poziţie. Din acel moment, doar câţiva săteni vor mai rămâne angajaţi, pe post de paznici, restul urmând să îşi găsească alte ocupaţii. Chiar şi aşa, veniturile primite acum se dovedesc un adevărat balon de oxigen pentru ei. Un alt lucru bun făcut de investitori e reprezentat de reţeaua de drumuri pietruite ce fac legătura între turnurile centralelor. Acestea vor putea fi folosite şi de agricultorii localnici, în principal de cei de la care au fost cumpărate terenurile destinate construirii centralelor. Investitorii le-au promis foştilor proprietari că îşi vor putea cultiva în continuare, cu titlu gratuit, suprafeţele de sol agricol rămase în jurul fundaţiilor turnurilor din fibră de carbon pe care sunt ridicate generatoarele electrice. "Îi lasă să cultive în continuare terenurile, chiar dacă nu mai sunt ale lor. Ce vreţi mai mult de atât?!", se minunează primarul Calu. Acesta are numai cuvinte de bine la adresa investitorilor. I-au înmuiat inima definitiv astă-primăvară, când au făcut cadou Primăriei Gemenele un microbuz pentru a transporta şcolarii şi preşcolarii din satul Găvani, care nu aveau altă posibilitate să străbată distanţa de câţiva kilometri până la şcoala din comună. "Domnule, până în prezent lucrurile merg minunat. Dacă ar veni peste tot astfel de investitori serioşi, altfel ar sta treaba în ţara asta", spune, încântat, primarul din Gemenele. Cert este că, dincolo de gesturile de curtoazie făcute faţă de comunitatea locală, francezii de la GDF Suez, dar şi firmele pe care le-au contractat pentru construcţia parcului eolian, oferă o adevărată lecţie de rigoare şi eficienţă capitalistă. Pe şantier sunt mulţi muncitori germani, austrieci sau danezi. Aşa se explică faptul că, din mai şi până acum, au fost finalizate toate cele 21 de fundaţii ale centralelor - fundaţii săpate până la 15 metri adâncime, cu toate racordurile electrice necesare -, iar trei turnuri, nacelele şi palele aferente sunt deja pe poziţie. Până la sfârşitul acestei luni, patru centrale ar trebui să fie funcţionale, iar întreg parcul eolian trebuie finalizat până în noiembrie.
Din păcate, cine se aşteaptă ca tariful plătit de consumatorii brăileni să scadă, după ce vor fi pornite aceste centrale ce adună puterea vântului şi o transformă în energie electrică, se amăgeşte degeaba. Ştefan Rădulescu, directorul "Electrica" Brăila, ne-a informat că, cel puţin deocamdată, preţul energiei va rămâne acelaşi, fiind cel reglementat la nivel naţional de autorităţile în domeniu.
