• deşi pe vremuri atrăgea lumea ca un magnet, staţiunea balneoclimaterică de la Câineni Băi a intrat în uitare, imediat după Revoluţie • chiar dacă vechea staţiune nu mai există, la ora actuală nămolul terapeutic al lacului sărat de lângă satul Câineni Băi, comuna Vişani, este exploatat de un investitor • acesta a concesionat lacul pe 25 de ani şi, după ce a încercat fără succes să preia de la stat vechea staţiune, pentru a o readuce la viaţă, a deschis o bază de tratament nouă • deocamdată, sunt disponibile doar vreo 15 locuri de cazare, însă investitorul, fiu al satului Câineni Băi, încearcă din răsputeri să revigoreze turismul în zonă
Câineni Băi a fost pe vremuri o mică staţiune balneoclimaterică amenajată lângă satul cu acelaşi nume, cu spaţii de cazare, cabinete pentru tratament cu nămol, un parc plin cu trandafiri, o scenă ce găzduia periodic spectacole susţinute de artişti amatori, iar câteodată chiar şi de artişti consacraţi la nivel naţional. Era un loc dinamic şi colorat, ce îşi trăgea vitalitatea din nămolul terapeutic al lacului sărat de lângă satul Câineni Băi, localitate arondată comunei Vişani. Nu a avut niciodată notorietatea Staţiunii Lacu Sărat de lângă Brăila, cu toate că despre nămolul lacului de la Câineni Băi se spune că ar fi mai bun, din punct de vedere terapeutic, şi decât cel de la Lacu Sărat şi decât cel de la Techirghiol sau de pe la alte staţiuni balneare din ţară. În ciuda acestui amănunt, Câineni Băi a fost amenajată ca staţiune abia pe timpul regimului comunist şi nu a atins niciodată nivelul de dezvoltare a Lacului Sărat. A fost doar un fel de soră mai mică a staţiunii de lângă Brăila, dar asta şi pentru că se află undeva în câmp, pe lunca râului Buzău, şi nu are niciun mare oraş în preajmă. Cel mai apropiat este Făureiul, situat la 10 - 15 kilometri distanţă. Iar dacă, după Revoluţie, Lacu Sărat a decăzut foarte mult ca staţiune, atingând situaţia precară din zilele noastre, Câineni Băi a avut o soartă şi mai tristă, ajungând până în pragul dispariţiei complete. De fapt, din vechea staţiune nu a mai rămas nimic propriu-zis. Vechile vile şi vechiul centru de tratament sunt acum doar nişte ruine prin care vântul suflă a pustiu.
Totuşi, ca în zicala “Moare dar nu se predă!”, spiritul staţiunii Câineni Băi refuză să se dea bătut. Stindardul este ţinut sus de un investitor care, după ce a încercat fără succes să preia de la stat fosta staţiune, pentru a o readuce la viaţă, a decis să o ia de la zero cu o nouă bază de tratament. După ani de muncă şi incertitudini, micul stabiliment amenajat de acesta este în prezent pe deplin funcţional. Investitorul George Dobrică are pe malul lacului Câineni Băi o vilă cu cinci camere a câte trei paturi ce pot fi închiriate de turiştii veniţi să facă băi cu nămol. Lângă vilă există şi un cabinet unde cei interesaţi pot face împachetări cu nămol în tunel cu infraroşu şi alte proceduri specifice. George Dobrică şi soţia acestuia, Elena, sunt cei care se ocupă de turişti de la A la Z, începând cu pregătirea camerelor pentru cazare, continuând cu prepararea mâncării şi terminând cu tratamentele cu nămol şi procedurile spa. “Nu am diplome în domeniu, dar pot să spun că am citit atâtea cărţi de specialitate încât ştiu tot ce se poate despre aceste proceduri. Ştiu tot ce ştiu şi medicii, poate chiar ceva în plus”, ne-a dat asigurări George Dobrică. Născut în Câineni Băi şi stabilit în Bucureşti în perioada regimului comunist, acesta a activat ani de zile în domeniul divertismentului. A fost DJ pe timpul lui Ceauşescu, animând discotecile din capitală, apoi, după Revoluţie, a administrat câteva baruri şi restaurante, deschizând şi o firmă de import export. La sfârşitul anilor '90, începutul anilor 2000, cunoscând pe deplin potenţialul lacului sărat de la Câineni Băi, George Dobrică a decis să investească în revigorarea staţiunii de lângă satul natal. El a concesionat exploatarea lacului pe o perioadă de 25 de ani, de la Agenţia Naţională a Resurselor Minerale. Ulterior, când Fondul Proprietăţii de Stat a scos la licitaţie activele deţinute de fostul Oficiu de Turism, adică imobilele fostei staţiuni - vilele, căsuţele de lemn, spaţiile pentru tratament, centrala termică, sala de mese - şi-a manifestat interesul să le preia. Nu a fost, însă, singurul investitor înscris la licitaţie. A avut drept contracandidat firma “Cony Sat” TV din Galaţi, fostul operator de televiziune prin cablu care a activat în anii '90 - 2000 şi pe raza municipiului Brăila. Licitaţia a fost câştigată de “Cony Sat”, care ar fi fost obligată prin contract ca în maxim şase luni să demareze un proiect de reabilitare şi redare în circuitul turistic al clădirilor Staţiunii Câineni Băi. Iniţial, firma în cauză ar fi început să tencuiască zidurile unei vile, însă lucrările s-au oprit încă de atunci, la începutul anilor 2000, şi oprite au rămas până în zilele noastre. Fostele clădiri au fost lăsate să se năruie, unele s-au dărâmat de tot între timp, iar “Cony Sat” a dispărut din peisaj, cu toate că, în acte, ar continua să aibă în proprietate activele respective, deşi nu le-a reabilitat, aşa cum şi-ar fi asumat prin contract când a câştigat licitaţia organizată de defunctul FPS. După cum se ştie, patronul acestei firme, Cătălin Chelu, a fost condamnat la închisoare, după ce a fost implicat într-un scandal de dare de mită. El a fugit în Iordania, unde a decedat, în 2014.
Cert este că, după această poveste încâlcită din timpul tranziţiei haotice din anii '90 - 2000, un investitor s-a ales cu concesiunea lacului sărat de la Câineni Băi, iar altul a intrat în posesia clădirilor fostei staţiuni. “Ca la noi, la nimeni!”, spune în prezent primarul comunei Vişani, Neagu Caraman, convins că, dacă atât lacul cât şi staţiunea ar fi încăput pe mâinile aceluiaşi investitor, lucrurile ar fi stat cu totul altfel.
O poveste încâlcită, din timpul tranziţiei
Primarul Caraman ne-a povestit că Primăria Vişani ar fi vrut să preia patrimoniul staţiunii, de la fostul OJT, dar că nu s-a putut pentru că Fondul Proprietăţii de Stat a organizat acea licitaţie pe care a câştigat-o cine a trebuit, cum se făceau lucrurile la vremea aceea. Oricum, primarul se declară convins că au fost treburi necurate la mijloc, pentru că firma câştigătoare n-ar fi avut de la bun început intenţia de a revigora staţiunea. “Au venit cu câţiva saci de ciment, au tencuit de-o părere nişte pereţi, apoi n-au mai făcut nimic. Dacă erau serioşi, se ţineau de treabă şi puneau staţiunea pe picioare”, spune Neagu Caraman, arătându-se mâhnit că acea privatizare făcută în urmă cu aproape 20 de ani a aruncat fosta staţiune în ruina în care se găseşte astăzi.
Proprietăţile terapeutice ale lacului Câineni sunt cunoscute de zeci de ani. Înainte de război, când zona era arondată judeţului Buzău, un anume boier Coşăreanu şi-a făcut casă de vacanţă pe malul lacului, după cum ne-a povestit primarul Caraman. De asemenea, plaja era vizitată, vara, de membrii sindicatului învăţământului de la Râmnicu Sărat. Odată cu reorganizarea administrativă făcută de comunişti, comuna Vişani a intrat în componenţa judeţului Brăila, iar lângă satul Câineni s-a făcut o staţiune destinată în principal membrilor cooperatori din agricultură. O vizitau, însă, şi destui intelectuali. În 1989, existau cinci vile, cu 242 de paturi, 30 de căsuţe, cu 60 de paturi, precum şi 150 locuri de cazare omologate la sătenii din Câineni.
Statiunea era recunoscută pentru nămolul mineral organic, bine hidratat. Cura cu astfel de nămol este recomandată în tratamentul reumatismului degenerativ (artroze ale coloanei şi articulaţiilor), al afecţiunilor ginecologice cronice (metroanexite, sterilitate) şi al afecţiunilor neurologice periferice cronice. Acesta poate fi folosit şi în tratamentul cosmetic, pentru ameliorarea celulitei, dar şi în recuperarea sistemului muscular şi osos după traumatisme.
Faţă de sutele de locuri de cazare disponibile pe vremuri, acum mai există doar cele 15 din pensiunea “Perla Neagră”, deschisă de concesionarii lacului sărat, familia Dobrică. George Dobrică spune că dacă la licitaţia organizată de FPS ar fi ieşit câştigător şi ar fi preluat activele fostei staţiuni, acum era departe... “Eram hotărâţi să investim, să reabilităm vilele, căsuţele şi spaţiile de tratament. Am venit aici puşi pe treabă, dar n-a fost să fie. Licitaţia a fost cum a fost, a ieşit cine trebuia, iar noi a trebuit să o luăm de la zero. În loc să reparăm ceva ce exista deja, am ridicat o construcţie nouă, de la fundaţie. Mai întâi, a trebuit să facem un schimb de terenuri cu Primăria, ca să ridicăm baza de tratament cât mai aproape de lac. Am dat terenul arabil moştenit de la părinţi, 2,4 hectare, şi am primit în schimb 2 ha, pe locul fostului parc al staţiunii, care era plin de bălării cât omul. Am desţelenit locul, am construit pensiunea şi cabinetul pentru tratamente cu nămol, am plantat pomi fructiferi. Ce se vede aici e munca noastră din ultimii vreo 15 ani. Acum e gata, putem primi turişti şi sperăm ca numărul acestora să crească. Deocamdată, încă e loc de mai bine, pentru că lumea are impresia că la Câineni Băi nu mai există nimic, puţin ştiu că s-a deschis această pensiune cu posibilităţi de tratament”, ne-a spus George Dobrică. Acesta a precizat că tariful pentru o zi de cazare la pensiunea “Perla Neagră” este de 150 lei, bani ce acoperă inclusiv trei mese pe zi şi tratamentele cu nămol.
Visul primarului din Vişani: mănăstire de maici lângă lacul sărat
Primarul Neagu Caraman nu şi-a pierdut nădejea că, încet - încet, staţiunea Câineni Băi va începe să se dezvolte, că vor apărea din nou vile şi căsuţe, baze de tratament cu sute de locuri, şi că tot locul se va umple de trandafiri, cum era odinoară, când aceste flori erau intens cultivate atât în staţiune cât şi în satul Câineni Băi.
În aşteptarea acelor vremuri idilice, primarul din Vişani a început demersurile pentru construirea unei mănăstiri, pe lunca râului Buzău, la câteva sute de metri de malul lacului sărat. Mănăstirea de măicuţe ar urma să fie aşezată în jurul fostei biserici a satului Câineni Băi. Primarul ne-a explicat că, pe vremuri, satul era mult mai aproape de râul Buzău, într-o zonă supusă pericolului inundării. În timpul comuniştilor, satul a fost strămutat doi-trei kilometri mai “la deal”, iar singura construcţie rămasă în picioare este vechea biserică. Zidită la sfârşitul secolului XIX, aceasta s-a dovedit suficient de trainică încât să reziste cutremurelor din ultimele decenii. Primarul ar vrea să o reabiliteze, iar în jurul ei să construiască o incintă cu chilii pentru maici şi ce-i mai trebuie unei mănăstiri. El spune că a vorbit cu ÎPS Arhiepiscopul Casian, care a primit ideea cu bucurie. Deja primii paşi au fost făcuţi: drumul de la Câineni Băi până la biserica din câmp a fost asfaltat, iar Consiliul Local al comunei Vişani a alocat 2 hectare de teren în jurul bisericii pentru viitoarea mănăstire. Au fost făcute şi schiţe pe calculator ale mănăstirii, iar următorul pas ar fi ca un călugăr cu har să vină să preia proiectul. Mănăstirea ar urma să fie făcută cu bani strânşi prin colectă, de la credincioşi, însă primarul Caraman nu exclude posibilitatea ca Primăria să aplice pentru accesarea de fonduri europene pentru această investiţie. “Dacă reuşim să facem mănăstirea, ar fi benefic şi pentru turismul de la Câineni Băi. Ar fi ceva frumos, bun pentru toată lumea!”, se declară convins primarul.
