V-aţi lovit, probabil, de multe ori de sintagma "un munte de bani" sau "cărămizi de bani". Pentru mulţi dintre noi reprezintă noţiuni oarecum abstracte, care ne dau poate doar o dimensiune de moment a bogăţiei cuiva. Pentru salariaţii Băncii Naţionale a României sintagmele capătă o conotaţie aparte, pentru că au văzut la propriu şi au lucrat cu "cărămizi" şi "munţi" de bani. Miliarde şi miliarde de lei le-au trecut prin mână. Iar cine zice că banul nu are miros se înşală amarnic. Banii poartă mirosul zonelor economice în care au circulat. Acum, tezaurul BNR Brăila nu mai are rafturile ticsite cu proverbialele cărămizi, însă păstrează izul acela al hârtiei de o sută, cu Bălcescu pe medalion, precum şi licărul aurului turnat în lingouri masive, pe care le-a adăpostit de-a lungul celor 130 de ani de existenţă. De câţiva ani sucursala locală a băncii centrale a revenit la viaţă, după 10 ani de pauză, iar clădirea-monument istoric, situată vizavi de Biserica Greacă, este pe ultima sută de metri a unui amplu proces de reabilitare, la finalul căruia Casa BNR de la Brăila îşi va recăpăta strălucirea. Şi merită asta pentru că este a doua cea mai veche clădire originală în care a funcţionat vreodată BNR în România, după sediul central din Bucureşti, de pe Lipscani.
În primăvară se termină şi lucrările de reabilitare a clădirii
Clădirea - monument istoric de pe Calea Călăraşilor, care adăposteşte încă de la 1886 sediul local al sucursalei Băncii Naţionale a României, revine la viaţă. A supravieţuit celor două războaie mondiale şi a fost martora înfloririi economiei Brăilei. La fel şi a decăderii. După zece ani de pauză în care sucursala Brăila a BNR a fost închisă (2000 - 2010), imobilul avea nevoie urgentă de lucrări de reabilitare şi modernizare, ceea ce s-a şi întâmplat, din 2014 fiind în derulare un contract în acest sens, cu o firmă din Galaţi - "Dedal Bahamat" SRL. "Lucrările nu sunt terminate dar, în linii mari, lucrurile capătă forma finală, a celei de la 1886, de la inaugurarea acestui sediu. S-au respectat întocmai prevederile planului original. Ceea ce se vede acum este exact la fel cum arăta la inaugurare, în 1886. Practic, sucursalele din Brăila, Galaţi şi Craiova au avut acelaşi proiect de sediu, însă doar la Brăila a rămas clădirea după proiectul original şi este a doua ca vechime după sediul central al BNR din capitală. Ca nivel de execuţie a lucrărilor, suntem undeva la 80% şi cred că în cursul lunii aprilie vor fi terminate", ne-a declarat Ionel Ghilinţă, directorul Sucursalei BNR Brăila. Valoarea contractului atribuit în 2014 este de aproape 5 milioane lei, plus TVA şi deja au fost demontate schelele de pe faţada de la stradă, lăsând să se vadă în toată splendoarea o clădire din care te aştepţi să vezi ieşind un domn cu joben şi monoclu pentru a se urca în trăsura ce-l aşteaptă la scară. De altfel, nu numai exteriorul arată foarte bine, ci şi interioarele, fiind readuse la viaţă de muncitorii care au restaurat stucaturile, încadraturile şi în general toate elementele de decor ale camerelor. Mai mult, este aproape gata şi sala de evenimente a sucursalei, un obiectiv nou, obţinut prin reamenajarea careului de ghişee la care, în trecut, se predau şi se ridicau banii. Şi aici rezultatul este spectaculos, marmura de Ruşchiţa, ornamentele elaborate, înnobilate cu foiţă de aur, şi candelabrele din bronz completându-se reciproc, într-un tot armonios.
Clădirea BNR Brăila, a doua ca vechime şi originalitate din ţară
Directorul sucursalei BNR Brăila, Ionel Ghilinţă, se arată extrem de mândru de rezultat. Povesteşte cu implicarea şi mulţumirea părintelui care-şi vede copilul realizat, despre istoria clădirii, a sucursalei, despre perioadele de glorie, despre munţii de bani care au trecut prin mâna salariaţilor pe care i-a avut în subordine. "De ce s-a ales reînfiinţarea sucursalei BNR la Brăila? Unul dintre motive a fost acela că încă mai avea sediul propriu, în această clădire frumoasă de patrimoniu, încadrată ca monument istoric clasa B, aflată pe lista UNESCO. Legea de înfiinţare a Băncii Naţionale a României datează de la 1880, promotorii acestui proiect fiind I.C. Brătianu, preşedintele PNL la vremea respectivă şi Eugeniu Carada. Astfel, pe Lipscani, în Bucureşti, apare primul sediu al BNR. Tot prin legea de înfiinţare se prevedea în mod expres faptul că se vor înfiinţa sucursale la Iaşi, Brăila, Galaţi şi Craiova. Astfel, la 16 martie 1881 se înfiinţează sucursala Brăila. S-au cumpărat două loturi de teren în zonă şi în perioada 1881 - 1886 s-a construit clădirea pe care o cunosc toţi brăilenii. Până la mutarea în noul sediu, sucursala Brăila a funcţionat, cu chirie, în clădirea fostei Bănci Agricole, din Centrul Vechi. Clădirea de aici a fost şi a rămas proprietatea Băncii Naţionale a României. Din 1886, de la inaugurare, sucursala BNR Brăila a funcţionat cu două întreruperi: după al doilea Război Mondial, când, după un cutremur, s-a impus restaurarea clădirii, şi în perioada 2000 - 2010 în contextul reorganizării BNR, ocazie cu care au fost desfiinţate 22 de sucursale, printre care şi Brăila", povesteşte Ghilinţă.
În opinia sa, în dezvoltarea sucursalei BNR Brăila se pot distinge două mari perioade. Evident, una dintre ele se referă la perioada interbelică, atunci când economia Brăilei şi activitatea BNR s-au dezvoltat, inclusiv în contextul fericit în care exista la Brăila şi Bursa de Mărfuri şi Cereale. "Era normal ca şi BNR, care gestiona şi procesa toate aceste instrumente de plăţi şi decontări ale comercianţilor din zonă, să cunoască o dezvoltare frumoasă. A doua perioadă puternică este după 1968, când s-a trecut la forma administrativă în care Brăila a devenit judeţ. După acel moment activitatea s-a dezvoltat foarte mult, astfel încât, la Revoluţie, sucursala Brăila avea circa 180 de salariaţi. Era aici o armată de oameni şi numai pe partea de casierie aveam circa 40 de angajaţi. După ce s-a desprins partea comercială din BNR pentru a lua astfel fiinţă BCR (decembrie 1990 - n.r.) - prima bancă comercială cu capital de stat -, aici au rămas funcţii de casierie, de supraveghere bancară, comunicare plus plăţi şi decontări bancare - Transfond-ul. Din acel moment, BNR-ului i-au rămas drept clienţi doar băncile comerciale", îşi aduce aminte Ghilinţă.
Banii au, totuşi, miros!
Puţini brăileni ştiu însă că sub clădirea BNR se află trei buncăre cu rol de tezaur. Au fost construite pe rând, pe măsură ce a crescut nevoia de spaţiu pentru depozitarea "munţilor" de bani. Tezaurul principal a fost construit odată cu clădirea şi este marca Fishet, similar renumelui Mercedes pe piaţa auto. În principiu, este vorba despre o cameră cu pereţi foarte groşi, din beton, iar pe mijloc s-a făcut o cămăşuire cu plumb în strat de 10 cm. Uşa este, de asemenea, marca Fishet, din beton armat cu bare de ranforsare pe toate laturile şi cu trei chei. "Sunt trei purtători de chei: directorul, contabilul şef şi casierul şef, iar utilizarea cheilor se făcea într-o anumită succesiune. S-a mers pe principiul celor 3 perechi de ochi ca să fie eliminată tentaţia de a umbla la tezaur de unul singur", ne-a explicat şeful BNR Brăila. Odată aduşi în tezaur, banii erau desfăcuţi, iar verificatorii şi casierii intrau la treabă: la numărat şi sortat bancnote. Un cupiu cu 100 de hârtii trebuia numărat extrem de rapid, gen 30 de secunde, dat fiind volumul uriaş de bancnote. Unora dintre salariate cu experienţă ale sucursalei li se dezvoltase într-atât simţul tactil încât simţeau în structura bancnotei când era falsă. Imediat semnalau falsul, se anunţa imediat Miliţia şi se făcea anchetă, mergându-se pe fir pentru a se descoperi provenienţa. "Practic, clădirea are trei tezaure la acest moment: cel construit odată cu clădirea, plus alte două realizate după 1990. Prin ele au trecut mii şi mii de miliarde de lei, în cei 135 de ani de la inaugurarea clădirii. Bancnotele din zilele noastre care sunt din plastic au o viaţă mai lungă, însă cele din hărtie nu rezistau mai mult de 3 - 4 cicluri în circulaţie. Când ajungeau la noi, de exemplu, la al 5-lea ciclu aproape se dezintegrau. Era o muncă grea. Cine a zis că banii nu au miros nu a lucrat niciodată cu ei. Nu vă spun ce fel miroseau banii de la pescării sau cei de la pieţe. Banii adunau mirosul pe unde circulau şi toate se amestecau aici, la noi, în tezaur, când îi luau fetele la numărat. Se separau bancnotele bune de cele uzate, se aranjau pe cupiuri, mai departe pe cărămizi, cum le ziceam noi, şi apoi în baloţi. Acum, munca s-a simplificat foarte mult, există maşini de numărat şi au apărut instrumentele electronice de plată", a mai spus sursa citată.
Să vorbim despre bani şi bănci
În prezent, tezaurul principal nu mai adăposteşte "cărămizile" de bani, ci doar o parte din arhiva instituţiei. "Activităţile pe care le desfăşoară sucursala Brăila a BNR sunt "rupte" din funcţiile Băncii Centrale Europene, aşa încât funcţionăm pe anumite paliere: funcţia de cercetare statistică, în baza căreia la nivel de Consiliu de Administraţie al BNR se iau decizii importante privind politica monetară, de inflaţie, curs valutar. A doua funcţie este cea de supraveghere bancară şi discutăm, ca şi arondare, despre Brăila şi Tulcea, pentru tot ce înseamnă bănci comerciale şi IFN-uri (instituţii financiare nebancare - n.r.). Pe urmă avem partea de comunicare şi aici sunt în derulare mai multe proiecte care vizează educaţia financiară a populaţiei. Şi începem cu vlăstarele, adică tinerii, cu teme precum "Să vorbim despre bani şi bănci" mergând de la ciclul primar până la facultate. Avem, de asemenea, prelegeri şi cu oameni de afaceri sau cu bancherii sau mediul universitar. O să amenajăm şi un mic muzeu al Băncii Naţionale, în care vom expune şi documente importante şi relevante încă de la înfiinţarea instituţiei", a mai spus şeful BNR Brăila.
Ionel Ghilinţă a intrat în echipa sucursalei locale a BNR în 1981, iar în 1990 a fost ales de către colegi director al instituţiei. Mandatul său a înregistrat o pauză din mai 2000, când i s-a propus postul de director al BCR Brăila până în aprilie 2010, când a revenit la BNR. Acum echipa pe care o conduce numără 11 salariaţi.
