In Braila, fenomenul ciinilor vagabonzi a scapat complet de sub control, haitele de maidanezi fiind mai numeroase ca niciodata. Daca te prinde noaptea in strada, ca pieton, trebuie sa te rogi in gind sa nu te intilnesti cu vreo ceata de ciini, iar daca intimplarea nefericita ti-i scoate in cale nu trebuie sa-ti abandonezi credinta, ci sa te rogi in continuare ca dulaii sa fie in toane bune. Ca sa scapi nevatamat si cu pantalonii intregi, cea mai buna strategie este, totusi, sa treci pe trotuarul celalalt si sa iti vezi de drum, calm, fara miscari bruste.
Nu doar trecatorii intirziati au de suferit din cauza maidanezilor. Locatarii blocurilor nu se pot odihni toata noaptea din cauza latraturilor si urletelor iar de zgomotul facut de aceste patrupede, in special in perioada cind femelele intra in calduri, nu scapa nici pacientii spitalelor sau turistii cazati la hotel. Ziua, cei mai expusi sint biciclistii, care risca sa fie trintiti la pamint de cite un dulau furios, dar nici soferii nu sint feriti de pericol, atunci cind se vad nevoiti sa execute tot felul de manevre, pentru a evita ciinii care le apar in fata de unde nici se asteapta. Un alt aspect imposibil de neglijat e legat de mizeria ramasa in urma acestor animale, pe trotuare sau spatiile verzi. In ultima perioada, pe adresa redactiei noastre au sosit mai multe sesizari legate de inmultirea numarului de maidanezi si de pericolele generate de acest fenomen. Ne-au sunat cititori din mai multe zone ale municipiului, insa predomina cartierele de blocuri, cum ar fi Calarasi IV, Viziru, Radu Negru sau Vidin.
O datorie de 3.000 lei tine hingherii in sah
In fata acestei evidente de neconceput intr-un adevarat oras european, autoritatile locale brailene par complet neputincioase. Situatia este cu atit mai grava cu cit, de citeva saptamini, nu a mai fost prins nici un ciine, din cauza unui blocaj financiar.
Se estimeaza ca pe raza municipiului se afla, in momentul de fata, circa 16.000 de ciini comunitari. De adunarea acestora de pe strazi este mandatata sa se ocupe Asociatia de Protectia Animalelor si Mediului "Horez", o organizatie neguvernamentala care a primit contractul de la Primarie, in urma unei licitatii. Vasile Horez, seful ONG-ului, spune ca, de la inceputul lunii octombrie 2006 a reusit sa prinda 1.000 de ciini. In prima faza i-a dus la adapostul special amenajat la Lacu Sarat apoi, in marea majoritate, au fost euthanasiati, iar cadavrele s-au incinerat. "La sfirsitul anului trecut, mai aveam in adapost vreo 70 de ciini. Si in momentul de fata, numarul lor este neschimbat, fiindca nici nu am prins altii si nici nu s-au mai facut euthanasieri. Ne aflam in situatia asta din cauza unui blocaj financiar: avem datorii de 3.000 lei la incineratorul firmei "Cazacioc" SRL din Smirdan, cu care colaboram. S-a ajuns aici pentru ca Primaria nu ne deconteaza sumele prevazute in contractul de stringere a ciinilor. Pentru fiecare exemplar prins, trebuia sa primim 98 lei, dar nu ni se dau decit 24 lei, pe motiv ca s-a schimbat legislatia si, in loc de doua saptamini, cum era inainte, mai tinem ciinii in adapost doar o saptamina. Din banii astia, noi avem de platit transportul ciinilor la adapost, transportul hranei pe care o primim in regim de sponsorizare, substantele folosite la euthanasiere si taxa de incinerare, ce se achita in functie de greutatea cadavrelor, nu de numarul lor. De cind ne-am inceput activitatea, mergem doar in pierdere si de aceea avem datorii. Pina nu achitam tot, incineratorul nu ne mai primeste cadavrele, iar din cauza asta nu mai putem duce ciini la adapost, fiindca noua legislatie spune clar ca dupa ce-i tinem sapte zile trebuie sa-i euthanasiem, daca nu se ofera nimeni sa-i adopte. Iar daca-i euthanasiez, ce fac cu cadavrele?!", ne-a explicat Vasile Horez situatia.
Colaborarea ONG-ului lui Horez cu Primaria se face prin intermediul Directiei de Administrare si Gospodarire Locala (DAGL). Directorul DAGL, Adrian Dediu, recunoaste ca actualul blocaj al activitatii de prindere a ciinilor maidanezi este generat de o problema financiara. "Se va intruni comisia de licitatie care a atribuit acest contract si se va cauta o solutie, ce ar putea consta, eventual, in incheierea unui act aditional, care sa modifice sumele decontate pentru incinerarea ciinilor euthanasiati", ne-a declarat directorul Dediu.
Nu doar trecatorii intirziati au de suferit din cauza maidanezilor. Locatarii blocurilor nu se pot odihni toata noaptea din cauza latraturilor si urletelor iar de zgomotul facut de aceste patrupede, in special in perioada cind femelele intra in calduri, nu scapa nici pacientii spitalelor sau turistii cazati la hotel. Ziua, cei mai expusi sint biciclistii, care risca sa fie trintiti la pamint de cite un dulau furios, dar nici soferii nu sint feriti de pericol, atunci cind se vad nevoiti sa execute tot felul de manevre, pentru a evita ciinii care le apar in fata de unde nici se asteapta. Un alt aspect imposibil de neglijat e legat de mizeria ramasa in urma acestor animale, pe trotuare sau spatiile verzi. In ultima perioada, pe adresa redactiei noastre au sosit mai multe sesizari legate de inmultirea numarului de maidanezi si de pericolele generate de acest fenomen. Ne-au sunat cititori din mai multe zone ale municipiului, insa predomina cartierele de blocuri, cum ar fi Calarasi IV, Viziru, Radu Negru sau Vidin.
O datorie de 3.000 lei tine hingherii in sah
In fata acestei evidente de neconceput intr-un adevarat oras european, autoritatile locale brailene par complet neputincioase. Situatia este cu atit mai grava cu cit, de citeva saptamini, nu a mai fost prins nici un ciine, din cauza unui blocaj financiar.
Se estimeaza ca pe raza municipiului se afla, in momentul de fata, circa 16.000 de ciini comunitari. De adunarea acestora de pe strazi este mandatata sa se ocupe Asociatia de Protectia Animalelor si Mediului "Horez", o organizatie neguvernamentala care a primit contractul de la Primarie, in urma unei licitatii. Vasile Horez, seful ONG-ului, spune ca, de la inceputul lunii octombrie 2006 a reusit sa prinda 1.000 de ciini. In prima faza i-a dus la adapostul special amenajat la Lacu Sarat apoi, in marea majoritate, au fost euthanasiati, iar cadavrele s-au incinerat. "La sfirsitul anului trecut, mai aveam in adapost vreo 70 de ciini. Si in momentul de fata, numarul lor este neschimbat, fiindca nici nu am prins altii si nici nu s-au mai facut euthanasieri. Ne aflam in situatia asta din cauza unui blocaj financiar: avem datorii de 3.000 lei la incineratorul firmei "Cazacioc" SRL din Smirdan, cu care colaboram. S-a ajuns aici pentru ca Primaria nu ne deconteaza sumele prevazute in contractul de stringere a ciinilor. Pentru fiecare exemplar prins, trebuia sa primim 98 lei, dar nu ni se dau decit 24 lei, pe motiv ca s-a schimbat legislatia si, in loc de doua saptamini, cum era inainte, mai tinem ciinii in adapost doar o saptamina. Din banii astia, noi avem de platit transportul ciinilor la adapost, transportul hranei pe care o primim in regim de sponsorizare, substantele folosite la euthanasiere si taxa de incinerare, ce se achita in functie de greutatea cadavrelor, nu de numarul lor. De cind ne-am inceput activitatea, mergem doar in pierdere si de aceea avem datorii. Pina nu achitam tot, incineratorul nu ne mai primeste cadavrele, iar din cauza asta nu mai putem duce ciini la adapost, fiindca noua legislatie spune clar ca dupa ce-i tinem sapte zile trebuie sa-i euthanasiem, daca nu se ofera nimeni sa-i adopte. Iar daca-i euthanasiez, ce fac cu cadavrele?!", ne-a explicat Vasile Horez situatia.
Colaborarea ONG-ului lui Horez cu Primaria se face prin intermediul Directiei de Administrare si Gospodarire Locala (DAGL). Directorul DAGL, Adrian Dediu, recunoaste ca actualul blocaj al activitatii de prindere a ciinilor maidanezi este generat de o problema financiara. "Se va intruni comisia de licitatie care a atribuit acest contract si se va cauta o solutie, ce ar putea consta, eventual, in incheierea unui act aditional, care sa modifice sumele decontate pentru incinerarea ciinilor euthanasiati", ne-a declarat directorul Dediu.
