Mergi la conţinutul principal

Centrala lui Stancu şi poluarea

Amplasarea centralei termice a Palatului Administrativ, investiţie făcută în urmă cu mai bine de un an, pe vremea când Gheorghe Bunea Stancu încă era preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, este nefericită, din cel puţin un punct de vedere. Aceasta a fost poziţionată exact lângă una dintre staţiile de monitorizare a calităţii aerului administrate de Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM). Din acest motiv, când centrala funcţionează la capacitate maximă, aşa cum se întâmplă în această perioadă a anului, noxele degajate se duc exact peste senzorii staţiei respective. Se poate presupune aşadar că acurateţea măsurătorilor nu mai este cea care ar trebui să fie. Pe cale de consecinţă, existenţa staţiei în sine, în care s-au investit ceva bani, în urmă cu circa şapte ani, nu îşi mai are rostul.
Specialiştii APM Brăila dau asigurări că activitatea respectivei staţii de monitorizare nu este afectată foarte mult de vecinătatea cu centrala termică montată de administraţia Stancu. "Nu s-au înregistrat depăşiri ale parametrilor de când s-a montat acea centrală. Arderile de gaze naturale nu emit o cantitate mare de noxe, aşa cum se întâmplă în cazul altor combustibili fosili", ne-a declarat Dumitru Bâja, purtătorul de cuvânt al APM Brăila.
Pe de altă parte, reprezentanţii APM recunosc faptul că staţia de monitorizare din spatele Palatului Administrativ nu prea a dat cine ştie ce informaţii în ultima perioadă, din simplul motiv că senzorii săi s-au tot defectat, astfel că a fost nevoie de o revizie generală. "Toate cele cinci staţii de monitorizare de pe raza municipiului Brăila au intrat în revizie, din luna decembrie a anului trecut. Procesul va mai dura încă o lună, cel puţin", ne-a mai spus Dumitru Bâja.

Sistemul de monitorizare tras pe dreapta

În Brăila, reţeaua de monitorizare a calităţii aerului a fost pusă în funcţiune în primăvara anului 2008, după o investiţie efectuată de Ministerul Mediului, cu fonduri europene. Valoarea investiţiei s-a ridicat la circa un milion de euro, banii fiind asiguraţi de Uniunea Europeană, prin programul "Phare". Respectiva reţea, ce este formată din cinci staţii de monitorizare şi un panou informativ, face parte dintr-o structură mai amplă la nivel european, şi este menită să ofere informaţii referitoare la gradul de poluare al atmosferei din zona noastră.
Locaţiile staţiilor au fost stabilite în aşa fel încât să fie acoperite toate categoriile de risc. Astfel, două au fost poziţionate în zone cu impact industrial (Termocentrala de la Chiscani şi secţia Uzinei de Apă, de lîngă Şos. Baldovineşti), una a fost pusă la periferie, în localitatea Cazasu, una pe o arteră cu trafic intens (Calea Galaţi) şi una în spatele Palatului Administrativ. Aceasta din urmă a fost aşezată, în urmă cu 7 - 8 ani, când s-a implementat proiectul, într-o zonă relativ ferită de poluare, pentru a oferi cu acurateţe cât mai mare date cu caracter general. Între timp, lângă ea a fost aşezată acea centrală termică, iar toate gazele arse ajung direct în senzorii de monitorizare a calităţii aerului...
Teoretic, datele colectate de toate cele cinci staţii de monitorizare sunt trimise la Agenţia de Protecţia Mediului Brăila, iar de aici sunt expediate la un laborator naţional de referinţă, la Bucureşti, unde sunt validate, apoi se retransmit la panoul de afişaj situat la capătul Bulevardului Independenţei, la intersecţia cu Calea Călăraşilor. Sistemul a fost gândit să afişeze continuu starea parametrilor din atmosferă, indicând imediat orice depăşire a concentraţiilor maxime admise ale substanţelor din aer, astfel încât să poată fi depistată din timp o eventuală poluare.
"Este un mare pas înainte. Până acum, analizele se făceau periodic, manual, necesitând mult timp. Cu ajutorul acestui sistem, se pot emite politici de protecţia mediului pe termen lung", declara, la data inaugurării, conducerea de atunci a APM Brăila.
În ultimii ani, însă, acest sistem integrat de monitorizare nu prea şi-a dovedit utilitatea, cel puţin în ceea ce priveşte informarea populaţiei asupra gradului de poluare. Panoul unde ar fi trebuit să fie afişate aceste informaţii, situat pe bulevardul Independenţei, la intersecţia cu Calea Călăraşilor, nu mai funcţionează de câţiva ani. Problema a fost provocată de tăierea cablului de alimentare cu energie electrică, în timpul lucrărilor de reabilitare a Căii Călăraşilor. "În timpul reviziei ce se desfăşoară în prezent, va fi rezolvată şi situaţia respectivului cablu de alimentare", dau asigurări cei de la APM Brăila. Revizia este efectuată de o firmă specializată din Bucureşti.

 

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro