De cele mai multe ori, se consideră că lipsa banilor este de vină pentru întârzierea lucrărilor de reabilitare a unor obiective de interes public - clădiri, străzi etc. Există, însă, situaţii când Primăria deţine banii necesari, însă nu are cu cine să facă treaba. Cam aşa stau lucrurile cu Castelul de Apă din Grădina Mare, o construcţie emblematică pentru municipiul Brăila, despre care se tot spune, de câţiva ani, că va intra în reabilitare. În 2012, responsabili din cadrul Primăriei dădeau ca sigur faptul că, din 2013, reabilitarea Castelului va începe. A trecut 2013 fără să se întâmple nimic concret, decât lansarea unei noi promisiuni că, gata, din 2014 nimeni şi nimic nu va mai sta în calea acestui proiect. Iată că nici de această dată socotelile Primăriei nu s-au potrivit cu realitatea. Deşi există o finanţare europeană, deşi s-au întocmit toate documentele, de la expertiza tehnică până la documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţie, ajungându-se până la lansarea procedurii de licitaţie pe Sistemul Electronic al Achiziţiilor Publice (SEAP), şantierul încă nu a fost deschis.
"Problema este că nu a licitat nimeni pentru obţinerea acestei lucrări. Constructorii se dovedesc reticenţi şi nu ne explicăm de ce. Pe 26 mai, anul curent, a fost lansată procedura pe SEAP, iar pe 7 iulie am avut deschiderea ofertelor. Nu a fost, însă, depusă nicio ofertă, iar în situaţia aceasta a trebuit să reluăm procedura. S-au parcurs paşii necesari şi urmează să se stabilească o nouă dată pentru deschiderea ofertelor", ne-a declarat Iuliana Neagu, directorul Direcţiei Programe Europene din cadrul Primăriei Brăila.
Din câte se pare, constructorii nu se îngrămădesc să liciteze din cauza complexităţii lucrării. Castelul de Apă este un monument istoric şi nu orice firmă are expertiza necesară pentru a putea face intervenţii acolo. Bugetul alocat pentru reabilitarea sa este destul de generos. Numai valoarea lucrărilor se ridică la 4,6 milioane lei (46 miliarde de lei vechi n.n.), fără TVA, la care se adaugă şi costurile proiectării sau dirigenţiei de şantier. Banii provin dintr-o finanţare europeană nerambursabilă, contribuţia de la bugetul local fiind de doar 2% din valoarea investiţiei.
Ar trebui să fie transformat în observator astronomic
Partea proastă este că finanţarea europeană rămâne valabilă doar până în decembrie 2015, iar toate lucrările efectuate după această dată vor trebui achitate cu bani de la bugetul local. "Dacă nu reuşim să finalizăm lucrările până pe 31 decembrie 2015, lucrările devin neeligibile. Din acest motiv trebuie să urgentăm finalizarea procedurii de stabilire a unui constructor. S-a revizuit documentaţia, iar după ce se va primi avizul Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice se va stabili o nouă dată pentru deschiderea ofertelor. Sperăm ca acest lucru să se întâmple cât mai curând. Chiar dacă vine sezonul rece, constructorul desemnat poate începe lucrările în interiorul Castelului de Apă", precizează conducerea Direcţiei pentru Programe Europene din cadrul Primăriei.
Conform planului de investiţii, pe lângă consolidarea structurii de rezistenţă, castelul va beneficia de reabilitarea interiorului, care în momentul de faţă se află într-o stare avansată de degradare, după ce a fost abandonat ani de zile. La finalul lucrărilor, Castelul de Apă ar trebui să devină un centru cultural şi ştiinţific, ce va găzdui expoziţii la etajele inferioare şi un observator astronomic dotat cu patru telescoape la ultimul etaj. Faimosul bar amenajat pe o platformă rotativă, care, în anii 80, le oferea brăilenilor şi turiştilor posibilitatea de a privi panorama oraşului de la aproape 40 metri înălţime nu va fi redeschis. "Lucrările de reabilitare se fac cu fonduri europene, iar condiţia pentru accesarea acestor fonduri cu cofinanţare de 2% este ca în imobilul respectiv să nu se desfăşoare activităţi economice generatoare de profit. Dacă s-ar dori astfel de activităţi, Primăria ar trebui să confinaţeze cu 50%, deci să contribuie cu jumătate din costul lucrărilor. În concluzie, amenajarea de baruri, restaurante sau cofetării este exclusă", ne-a explicat directorul Iuliana Neagu.
Amintiri de pe vremea barului rotativ
Aşa cum am mai relatat în paginile cotidianului nostru, mulţi brăileni îşi amintesc cu nostalgie de barul rotativ din vârful turnului de apă. "Barul a funcţionat în perioada aceea de la sfârşitul epocii comuniste, când se făcea economie la curent, iar iluminatul public nu prea era pornit. Îmi aduc aminte că, dacă mergeai seara în Grădina Mare te fascinau luminile din vârful castelului de apă. În jur era întuneric şi numai barul era luminat. Parcă vedeai un OZN", ne povestea, în urmă cu doi ani, Costin B., unul dintre brăilenii care au avut ocazia să privească panorama Brăilei de la ultimul nivel al castelului de apă. "Era foarte interesantă platforma aceea care se rotea foarte încet în jurul axului turnului. Când îţi comandai cafeaua aveai fereastra în dreptul hotelului Traian, iar când o terminai de băut priveai spre Dunăre. Noaptea, pe partea de oraş nu prea aveai ce vedea, că erau luminile stinse. În schimb, erau un adevărat spectacol zecile de luminiţe de pe vasele care navigau pe Dunăre. Mergeam destul de des acolo cu prietenii şi pentru privelişte dar şi ca să o vedem pe barmaniţă. Era o femeie foarte frumoasă, Marcelica parcă o chema. Mulţi se duceau acolo numai ca să o vadă pe ea. Ei, amintiri din tinereţe. Aveam 20 de ani, acum am 50. Eu am îmbătrânit, barul nu mai există, de Marcelica nu mai ştiu nimic. Asta-i viaţa!", ne-a spus cu nostalgie Costin.
Platforma rotativă care făcea senzaţie pe vremuri în castelul de apă a fost proiectată şi executată la institutul de cercetări ce funcţiona pe lângă uzina "Progresul". Proiectant a fost inginerul Nicolae Gazea, de numele căruia se leagă mai multe invenţii şi inovaţii. Din păcate, inginerul Gazea s-a stins din viaţă în urmă cu doi ani, la vârsta de 82 de ani. Fiul acestuia, Constantin Gazea, de profesie tot inginer, ne-a explicat că platforma rotativă concepută de tatăl său era un dispozitiv pe cât de ingenios pe atât de simplu. "Avea nevoie de un motor de doar 5 kilowaţi ca să facă o mişcare de 360 de grade în circa 60 de minute. O componentă esenţială a fost ghidajul făcut pe un sistem de role puţin conic, care îi permitea platformei să se autocentreze în permanenţă, astfel că mişcarea de rotaţie era aproape imperceptibilă, iar un pahar de apă putea sta pe masă plin fără să se verse", ne-a informat fiul inginerului Gazea.
Lucrările de reabilitare, aşa cum au fost gândite de experţii angajaţi de Primăria Brăila, nu vor implica şi repunerea în funcţiune a platformei rotative. Se pare că specialiştii au ajuns la concluzia că aceasta ar fi contribuit la afectarea structurii de rezistenţă a turnului.
Cel mai înalt turn de apă din România
Istoria castelului din Grădina Mare a început în 1912, când a fost dat în folosinţă, pentru a asigura alimentarea cu apă a mai mult de jumătate din oraşul Brăila. La vremea aceea, cei 35 de metri ai săi o făceau să fie cea mai înaltă construcţie de acest gen din România.
Nu se mai ştie exact când anume a încetat să mai fie folosit ca turn de apă. Cert este că, în 1982 se afla în admistrarea cooperativei de alimentaţie publică "Consumcoop", care a transformat vechiul bazin de apă din vârful construcţiei în celebrul bar rotativ. În anii 90, turnul a fost luat în posesie de firma privată "Cony-sat" Galaţi, care nu a reuşit să-l exploateze eficient. În 2006, după un proces care a durat mai mulţi ani, castelul de apă a reintrat în posesia Primăriei Brăila.
