În urmă cu exact patru ani, pe 2 iulie 2011, mari somităţi ale României, în frunte cu Eugen Simion, fost preşedinte al Academiei Române, sau Lucian Chişu, directorul Muzeului Literaturii Române, participau la inagurarea Casei Memoriale Fănuş Neagu, din comuna natală a marelui scriitor, Gradiştea. Prezenţi la festivitatea de atunci, şefii Consiliului Judeţean şi ai Muzeului Brăilei promiteau că vor face în aşa fel încât această casă memorială să devină un punct de reper al culturii brăilene. S-au ţinut cuvântări urmate, fireşte, de aplauze ceremonioase, iar viitorul se vedea promiţător. După ce ecoul discursurilor afectate şi al aplauzelor aferente s-a stins, peste casa memorială a maestrului Fănuş Neagu s-a aşternut, însă, o apăsătoare nepăsare a autorităţilor. La foarte scurt timp, Consiliul Judeţean Brăila, care doar ce investise o sumă apreciabilă pentru o reabilitare cam îndoielnică a imobilului, a pasat obiectivul în grija Consiliului Local Gradiştea. Ar fi fost de aşteptat ca Primăria comunei să angajeze un custode, să stabilească un program de vizitare şi să se ocupe de întreţinerea micului muzeu, dar şi a curţii care îl înconjoară.
Nimic din acestea nu s-a întâmplat! La patru ani distanţă de la inaugurarea oficială, Casa Memorială nu are un program de vizitare, nu are personal angajat, este înconjurată de bălăriile care i-au năpădit curtea şi, peste toate acestea, a fost deconectată de la reţeaua de alimentare electrică, fiindcă nu s-a ocupat nimeni să îi achite facturile. Dacă cineva ţine totuşi, cu tot dinadinsul, să o viziteze, acest lucru este posibil doar datorită lui Nicu Negoiţă, profesor de matematică din comună, actualmente pensionar, care se ocupă din pură pasiune de muzeul dedicat lui Fănuş Neagu.
"Fac din respect pentru Fănuş Neagu şi pentru memoria lui"
Profesorul Negoiţă este custodele neoficial al casei memoriale. Împreună cu soţia sa ţine în ordine colecţia de obiecte din interiorul clădirii şi, de câte ori este solicitat, vine să deschidă uşa pentru eventualii vizitatori. Periodic, grupuri de elevi sau alte grupuri organizate - pensionari, profesori - îşi exprimă dorinţa să vadă casa memorială a scriitorului brăilean. Ca să poată intra, ei trebuie să se adreseze Primăriei Gradiştea, iar angajaţii Primăriei îl roagă frumos pe profesorul Negoiţă să vină să deschidă uşa.
"De obligat, nu mă poate obliga nimeni să vin. Nu sunt angajatul Primăriei şi nici al Consiliului Judeţean. Nu iau salariu de nicăieri, tot ce fac, fac din respect pentru Fănuş Neagu şi pentru memoria lui. Familia scriitorului mi-a dat în custodie, printr-un document semnat, toate obiectele personale expuse în colecţie, iar eu le-am cedat Muzeului Brăilei. Muzeul s-a implicat în amenajarea casei memoriale, înainte de inaugurarea oficială, apoi s-a retras. Teoretic, de acest obiectiv ar trebui să se ocupe Primăria Gradiştea, dar tot ce a făcut Primăria a fost să lase curtea în grija unor vecini, care au cultivat un an-doi zarzavaturi în spatele casei, apoi s-au lipsit şi au lăsat totul de izbelişte. Tot Primăria a mai trimis, de câteva ori, o femeie care primeşte ajutor social, să mă ajute la curăţenie, în interiorul casei. Cam la asta s-a rezumat ajutorul autorităţilor locale", ne-a spus Nicu Negoiţă, custodele neoficial al Casei Memoriale Fănuş Neagu. Potrivit acestuia, la un moment dat, Muzeul Brăilei şi-ar fi exprimat intenţia să preia administrarea obiectivului, pentru a-l înscrie în circuitul caselor memoriale ale scriitorilor brăileni, însă demersul nu s-a concretizat nici până la ora actuală. "Muzeul zice că ar vrea să ia în administrare casa, dar că nu poate, fiindcă există problema aceasta cu deconectarea de la reţeaua electrică. Cei de la Electrica au emis o adresă cum că, la ora actuală, imobilul acesta nu mai figurează ca fiind abonat la ei şi nimeni nu pare dispus să se implice pentru rezolvarea problemei, nici Primăria Gradiştea, nici Consiliul Judeţean şi nici Muzeul. Este aşa o situaţie, încât nu se ştie cui aparţine, de fapt, această casă memorială", afirmă Nicu Negoiţă.
Fănuş Neagu şi-a dorit foarte mult, în ultima parte a vieţii, ca imobilul în care s-a născut să devină casă memorială. Rudele sale i-au respectat dorinţa şi şi-au cedat dreptul de moştenire în favoarea sa, iar scriitorul a încredinţat proprietatea Consiliului Judeţean, care şi-a luat angajamentul că va face reparaţiile necesare şi va amenaja şi administra corespunzător viitorul muzeu.
În prezent, sora scriitorului, Marcela Vultur, se întreabă şi ea: "Cui aparţine Casa Memorială Fănuş Neagu?!". "Nu se ocupă nimeni nici de lumină, nici de apa curentă, nici de cel care păzeşte benevol acolo, fără să primească o indemnizaţie din partea unei instituţii. Am luat personal legătura cu şeful de la Consiliul Judeţean, Viorel Mortu, şi cu directorul Muzeului Brăila, Ionel Cândea, pentru a-i ruga să rezolve problemele existente. Primarului din Gradiştea nu-i găsesc nicio vină, vina e a celor de la CJ şi de la Muzeu, care nu lămuresc statutul acestei case. Viorel Mortu mi-a promis că vine la faţa locului şi o să rezolve situaţia în trei zile. Au trecut deja vreo nouă zile sau chiar mai mult şi nu s-a întâmplat nimic. Ar fi atâtea de făcut: în curte să fie amenajat un parc, să fie făcută o anexă unde să fie expuse piesele etnografice donate deja de localnici...", ne-a spus sora scriitorului.
Bani mulţi pentru lucrări puţine şi îndoielnice calitativ
În 2010, atunci când Consiliul Judeţean Brăila a decis să se ocupe de amenajarea unei case memoriale dedicate lui Fănuş Neagu, scriitorul suferea deja de o boală foarte gravă, care îi dădea puţine şanse de supravieţuire. De altfel, el a murit în mai 2011, chiar în ziua în care era programată recepţia lucrărilor de reabilitare a casei sale părinteşti.
Demersul CJ Brăila, instituţie condusă la vremea respectivă de Gheorghe Bunea Stancu, a părut, iniţial, un gest de respect dedicat unui mare scriitor. După şase luni, când lucrările de reabilitare a casei unde s-a născut Fănuş erau aproape gata, a ieşit la iveală faptul că suma alocată de la bugetul judeţului era exagerat de mare. În total s-au cheltuit 82.000 lei (820 milioane de lei vechi), bani cu care s-ar fi putut construi lejer, de la zero, o casă peste medie. Cu această sumă, firma "Repavil Cons", cea care a câştigat licitaţia organizată de CJ, nu a făcut modificări majore. Structura imobilului a rămas aceeaşi, la fel cum tâmplăria ferestrelor şi uşilor a rămas aceeaşi. Ca element de noutate a fost faptul că pereţii interiori nu mai erau lipiţi cu pământ, ci au fost curăţaţi şi tencuiţi cu ciment, iar pe jos s-a scos duşumeaua din plăci de PAL şi s-a făcut podea din scâduri, în toate cele şase camere. De asemenea, s-a pus tablă nouă pe acoperiş, s-a refăcut tencuiala exterioară, s-a refăcut gardul de la stradă. În curte, fosta cramă a familiei, care era foarte deteriorată, s-a dărâmat, iar în locul ei s-a zidit o cameră ce trebuia să servească drept birou administrativ al casei memoriale, cu grupul sanitar aferent. Până acum, aceasta nu şi-a dovedit niciun moment utilitatea, fiind ţinută închisă în permanenţă.
După patru ani, suma cheltuită pare exagerată nu doar din punctul de vedere al cantităţii lucrărilor executate, ci şi al calităţii acestora. În spatele clădirii, treptele de acces făcute din beton au început să se macine pur şi simplu. În interior, se pot vedea crăpături pe pereţi, iar scândurile din care a fost făcută pardoseala s-au micşorat, lăsând spaţii mari între ele, semn că firma respectivă nici măcar nu s-a preocupat ca lemnul folosit să fie uscat corespunzător.
Fără implicarea profesorului de matematică pensionar Nicu Negoiţă, probabil că starea casei memoriale ar fi fost şi mai rea. Acesta reuşeşte să menţină curăţenia din interior şi ordine în lucrurile expuse. Custodele voluntar spune că ar fi mai multe de făcut, dacă s-ar implica şi autorităţile responsabile. "Nu am cum să ţin lucrurile sub control dacă nu sunt ajutat. Uneori, ajutorul nu vine nici măcar atunci când mi se promite că o să vină. De exemplu, în urma unor discuţii avute la Consiliul Judeţean, am stabilit să montăm câteva indicatoare care să îi ajute pe cei interesaţi să găsească mai uşor casa memorială. Zis şi făcut. Am comandat unei firme din Brăila indicatoarele, le-am montat, iar când a venit vorba ca CJ să plătească suma aferentă, ia plata de unde nu-i. Nici până la ora actuală nu i s-a achitat firmei cei 450 de lei fără TVA. Probabil că, până la urmă, voi plăti eu această sumă, cu bani din buzunar", ne-a spus Nicu Negoiţă.
Reporterul nostru a încercat să obţină puncte de vedere atât de la primarul din Gradiştea, Petre Andrei, cât şi de la preşedintele interimar al Consiliului Judeţean Brăila, Viorel Mortu, însă aceştia nu au putut fi contactaţi. Opinia şefului de la CJ ar fi fost cu atât mai interesantă cu cât în calitate de critic literar a semnat, sub pseudonimul Viorel Coman, un volum intitulat "Fănuş Neagu. Povestirile magice". Un vraf de cărţi cu acest titlu îşi aşteaptă cumpărătorii pe o măsuţă din casa memorială a lui Fănuş Neagu, semn că Viorel Mortu ar trebui să fie preocupat ca micul muzeu de la Gradiştea să funcţioneze, măcar atât cât să îi vândă propriile creaţii literare.
