Într-o parcare nouă, cu zeci de locuri, din cartierul Obor, bordurile unui scuar de separație au fost lăsate în unghi drept, incomodând manevrele șoferilor. În alte parcări din noile loturi construite în ultimii ani există o mare problemă cu apa care băltește pe lângă trotuare, din cauza pantelor de scurgere necorespunzătoare sau a gurilor de canalizare amplasate deficitar. În cartierul Brăilița, zeci de străzi sunt modernizate, beneficiind de asfaltarea carosabilului și de amenajarea de trotuare. La anumite intersecții, însă, pe colțurile străzilor, noile trotuare au ieșit, din proiectare și construcție, cu o diferență de nivel de aproape jumătate de metru, aspect care deranjează nu doar vizual ci și fizic, încurcând serios circulația pietonilor. În aceeași zonă, din cauza înălțimii noilor trotuare, unii locatari s-au trezit cu ditamai pragul, de 20 până la 30 centimetri în fața porților și a garajelor.
Privind în ansamblul investițiilor derulate în municipiu în ultima perioadă, toate aspectele de mai sus pot părea detalii aparent nesemnificative. S-ar putea spune că, pe lângă beneficiile uriașe aduse de parcările noi cu capacitate mare sau de străzile care până mai ieri erau pline de noroi, iar acum sunt proaspăt asfaltate, contează mai puțin faptul că sunt afectați câțiva șoferi de un colț de bordură, alți câțiva șoferi de o baltă întinsă pe niște metri pătrați, ori alți câțiva locatari de pe o stradă cu trotuar prea înalt... Numai că, în percepția celor direct afectați de probleme de genul acesta, astfel de detalii rămase nerezolvate fac diferența între o investiție bună, făcută pentru a fi durabilă, în beneficiul tuturor cetățenilor, și una făcută de mântuială, doar de ochii lumii și de dragul de a cheltui niște bani. Și astfel, intențiile altfel lăudabile ale Primăriei, care alocă fonduri substanțiale pentru investiții de larg interes, ajung să aibă, în unele cazuri, un efect invers decât cel scontat, stârnind mai degrabă reacții negative decât laudative.
În principiu, vina pentru astfel de lucrări ”avortate” pe domeniul public trebuie căutată fie în ograda proiectanților fie în cea a executanților, dar de multe ori culpa le aparține amândurora, detaliile plecate prost de pe planșa de proiectare fiind puse în operă și mai prost pe teren. Asta pentru că echipele de muncitori își fac treaba în lehamite sau pentru că, pur și simplu, firmelor le lipsesc meseriașii capabili să facă lucrări de calitate. Partea proastă e că la Brăila pare să fie o regulă ca proiectele de modernizare să se împiedice în astfel de detalii care le aruncă în derizoriu. Și, din păcate, nu vorbim doar de borduri nerotunjite care julesc mașinile în timpul manevrelor de parcare, sau de trotuare penibil de înalte, ci și de proiecte de milioane de euro finalizate atât de prost încât au nevoie permanentă de ajustări și cârpeli, chiar și la câțiva ani după ce au fost date în folosință - vezi cazul bulevardului Dorobanților - sau de străzi care au fost modernizate, de asemenea, cu investiții de milioane, și care au mari probleme din cauza tasărilor permanente - de exemplu, Str. Grivița. Pare un adevărat blestem picat pe capul acestui oraș ca toate tentativele de reînnoire și modernizare să se lovească de astfel de probleme, de parcă un diavol mic și rău stă ascuns printre detalii pentru a ne face în ciudă. Iar când problemele devin o regulă, nu o excepție, e clar că vina nu le poate aparține doar proiectanților și executanților ci și celor care întocmesc caietele de sarcini și supraveghează derularea lucrărilor, pentru că e de datoria lor să se asigure că toate investițiile se fac în folosul cetățenilor, până la cele mai mici detalii.
