Dorinţa de a avea un bronz frumos a dus la o creştere impresionantă a cancerului de piele. Tot mai mulţi tineri cad anual în această capcană, lăsându-şi trupul în voia ultravioletelor pentru a face senzaţie pe plajă. Uneori cu un preţ imens: melanomul malign. Cifrele din evidenţa Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Brăila arată că la sfârşitul trimestrului I - 2014 erau înregistraţi 380 de bolnavi cu cancer de piele, un număr alarmant de mare. Ca să înţelegem mai bine fenomenul, medicii brăileni explică faptul că, la nivelul judeţului nostru, trimestrial se depistează în medie 9 cazuri noi de cancer de piele, iar tendinţa este de creştere. Incidenţa este mai mare în rândul bărbaţilor, o dată pentru că unii bărbaţi, prin natura profesiei, se expun la soare şi doi, pentru că mulţi dintre ei nu suportă textura cremelor de protecţie solară. Medicii ne sfătuiesc să nu confundăm vacanţa la soare cu bronzul şi, oricât nu ne place textura cremelor de protecţie solară, vara, acestea nu trebuie să lipsească din recuzita nimănui. Vă vine să credeţi sau nu, renunţarea la bronz este ca renunţarea la fumat. Are în spate ameninţarea unei morţi stupide, care poate fi prevenită.
Ce este, de fapt, pielea bronzată
Bronzul, pe înţelesul tuturor, înseamnă o agresiune asupra pielii. Când te bronzezi înseamnă ca pielea ta suferă, ceea ce medicii numesc avarie la nivel tegumentar. Altfel spus, bronzul e o formă de apărare a pielii de arsura solară. Cu cât se produce mai rapid, e semn că arsura a fost violentă, capabilă să agreseze ADN-ul celular şi să genereze displazii celulare şi înmulţire necontrolată.
Mai mult de 90% din totalul cancerelor cutanate apar pe fondul expunerii îndelungate la soare a pielii neprotejate. Faţa, gâtul, pieptul, antebraţele şi mâinile sunt zonele cele mai expuse riscului. Cele trei tipuri mai răspândite de cancer de piele sunt carcinomul cu celule bazale, carcinomul cu celule scuamoase şi melanomul. Melanomul este cea mai agresivă tumoră malignă dezvoltată de om. Poate apărea de la o aluniţă (nev). Evoluează rapid, fiind capabilă să trimită metastaze în tot corpul. Este cea mai frecventă tumoră malignă a tinerilor. Provoacă 75% dintre decesele cauzate de tumorile cutanate.
"Melanomul malign este una din cele mai agresive tumori maligne, cu o capacitate crescută de a metastaza pe cale limfatică şi sanguină. El se dezvoltă pe seama melanocitelor sau a celulelor nevice şi îşi poate avea originea pe un tegument aparent sănătos, dintr-un nev nevocelular joncţional, nevi displazici, lentigo malign, mai rar dintr-un nev dermic sau albastru. Datele epidemiologice arată o creştere a numărului de cazuri de melanom malign la nivel mondial. Apare în proporţie de 50% prin transformarea malignă a nevilor care se poate realiza spontan sau sub acţiunea unor traumatisme, a radiaţiilor solare, a unor stimuli hormonali sau a unor mutaţii genice. Radiaţiile solare reprezintă un factor etiologic important în apariţia cancerelor de piele", a explicat pentru "Obiectiv", dr. Cristina Stănescu, medic primar de chirurgie plastică şi microchirurgie reconstructivă, şef al Secţiei de chirurgie plastică din cadrul SJU Brăila.
ABCD-ul melanomului
Medicii ne informează că semnele de alarmă în fazele incipiente sunt cunoscute ca ABCD-ul melanomului: A- asimetrie, B- margine (border), C- modificările de culoare, D- modificarea dimensiunilor. Alte semne clinice ce pot orienta spre un diagnostic de melanom malign sunt: sensibilitatea la nivelul leziunii, pruritul, ulceraţiile şi hemoragiile. Ulceraţiile şi hemoragiile sunt indicatori ai unei leziuni avansate şi nu au valoare în diagnosticul precoce. Dr. Stănescu mai explică faptul că momentul diagnosticării reprezintă elementul cel mai important în obţinerea unor rezultate favorabile în evoluţia melanomului malign. Astfel, pentru pacienţii diagnosticaţi în stadiul O (melanom "in situ") supravieţuirea este de 100%, în stadiul I (leziuni tumorale până la 2 mm grosime) supravieţuirea este de 95%, în stadiul II (leziuni cu o grosime de 3-4 mm) supravieţuirea este de 64,8%, în stadiul III (prezenţa metastazelor ganglionare microscopice) supravieţuirea este de 57,14 %, în stadiul III B (metastază ganglionară peste 3 cm într-un singur ganglion) supravieţuirea este de 43,5%, în stadiul III C (prezenţa metastazelor ganglionare în mai mulţi ganglioni limfatici) supravieţuirea este de 12,5%, iar în stadiul IV (prezenţa metastazelor sistemice) supravieţuirea este de doar 9,4%. Chirurgul plastician mai atrage atenţia asupra faptului că mărimea tumorii nu influenţează prognosticul: "Pacienţi cu tumori mici pot dezvolta forme foarte agresive, iar pacienţi cu tumori voluminoase au supravieţuit în timp după excizia tumorii". În ceea ce priveşte tratamentul cu metodele noi care folosesc terapia genică, vaccinurile sau transferul adoptiv al limfocitelor reactive, nu pare să facă minuni în această maladie, după cum se pronunţă doctorul.
Cu aluniţele, la control
Dermatologii brăileni sunt de părere că oricine poate dezvolta melanom. Însă frecvenţa sa este mai ridicată la subiecţii albi, mai ales cu pielea deschisă şi cu ochi albaştri, decât la subiecţii negri, şi există un factor ereditar. La fel de predispuse cancerului de piele sunt şi persoanele care au mai multe aluniţe pe corp, după cum a explicat dr. Iuliana Şerban, medic primar dermatolog în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila. "Supravegherea periodică a pielii este o necesitate şi mă bucur că tot mai mulţi brăileni au realizat acest lucru. Faţă de ultimii doi ani, să ştiţi că a crescut mult numărul pacienţilor veniţi la un control de rutină pentru nevi pigmentari. Şi asta e bine pentru că, depistat într-un stadiu incipient, cancerul de piele poate fi tratat. Melanomul poate fi diagnosticat printr-o simplă analiză a tegumentului cu dermatoscopul. Dermatoscopia este un examen pentru o fixare parţială a diagnosticului. Certitudinea este dată de examenul histopatologic şi în funcţie de rezultat se mai pot recomanda şi testele imonohistochimice. Examinarea pielii însă poate fi făcută şi de noi înşine. Vom urmări leziuni pigmentare (aşa-zise aluniţe) noi, aluniţele atipice, aluniţele congenitale mari, lentigine solare (pistrui cu margini neregulate, care sunt leziuni benigne, dar semnalează că persoana respectivă a suferit deseori arsuri solare)", a explicat dr. Şerban. Cu alte cuvinte, dacă se observă pete tegumentare care îşi păstrează forma, mărimea şi culoarea mai mulţi ani şi brusc, aceste caracteristici se modifică, trebuie evaluate prompt de către un specialist.
Cât ne ajută cremele de protecţie solară?
Medicii spun că depistarea precoce reprezintă elementul cel mai important în obţinerea unor rezultate favorabile în evoluţia melanomului malign. Cât despre cremele de protecţie solară, acestea nu trebuie să lipsească din recuzita niciunui om în plină vară chiar dacă soarele, în esenţa lui are şi multe beneficii pentru organism. Are un rol sterilizant, distruge microbii şi stimulează producţia de vitamina D, care ajută atât la sănătatea osoasă cât şi în procesele imune şi în echilibrul psihic. "Evitarea expunerii la soare trebuie asociată cu administrarea de vitamina D, care poate reduce incidenţa şi mortalitatea pentru diferite neoplazii. Cremele cu protecţie solară previn apariţia keratozelor actinice, a carcinomului scuamos, carcinomului bazocelular, dar nu şi-au dovedit protecţia în apariţia melanomului malign", a explicat şeful secţiei de chirurgie plastică din cadrul SJU Brăila, dr. Cristina Stănescu. În altă ordine de idei, specialiştii consideră că aplicarea cremelor de protecţie solară cu filtru UVB trebuie să fie un gest reflex, educat îndelung încât să îl faci pe negândite, aşa cum sudorul îşi pune masca de protecţie sau cum îşi strânge alpinistul coarda de siguranţă.
Din 2012, tot mai multe cancere de piele
În ultimii doi ani, mai exact din 2012, tendinţa apariţiei cancerelor de piele, din care face parte şi melanomul malign, a avut un ritm crescător în judeţul Brăila, lucru confirmat şi de medicii din cadrul DSP. Situaţia centralizată pe număr total de cazuri cancere de piele, la sfârşitul trimestrului I - 2014 arată că au rămas în evidenţe 202 bărbaţi şi 178 femei, care se luptă cu această maladie. Astfel, în decursul aceluiaşi trimestru, au fost depistate 8 cazuri noi de cancer de piele, din care 4 în mediul urban şi 4 în mediul rural, bărbaţii fiind afectaţi într-o proporţie mai mare decât femeile. Dacă ne raportăm la anul trecut, per total în Brăila au fost depistate 44 cazuri noi de cancer de piele din care 32 erau din mediul urban şi 12 în mediul rural. În 15 dintre cazuri au fost afectate femeile.
Situaţia din 2012 arată că au fost depistate 40 cazuri noi de cancer de piele, din care 25 în mediul urban şi 15 în mediul rural.
