Nu e un secret pentru nimeni că retrocedările de case, terenuri şi păduri s-au făcut cu cântec în întreaga ţară, iar judeţul nostru nu a făcut excepţie. Brusc, solicitări care adunaseră ani de zile praful prin sertarele primarilor de comune sau ale diferitelor organisme competente de la judeţ ori Bucureşti au devenit prioritatea "number one" la retrocedare, după ce drepturile litigioase au fost cumpărate de cineva cu relaţii şi/sau cu pedegree politic. Cel mai răsunător caz pentru municipiu a fost retrocedarea terenurilor pe amplasamentul unor pieţe agroalimentare, ca de exemplu Piaţa Concordia, sau, la fel de celebru, retrocedarea unei bucăţi din Pădurea Stejaru. Privit în ansamblu, întreg procesul de reconstituire a dreptului de proprietate te duce automat cu gândul la imaginile şocante de pe Animal Planet, în care necrofagii se luptă pentru a-şi împărţi un stârv. Au avut întâietate doar cei cu "muşchi", din vârful piramidei, în timp ce restul s-a uitat cu jind de pe margine, aşteptându-şi rândul. Din păcate, după 10 - 15 ani de aşteptare, când în sfârşit le-a venit şi celor mici rândul, n-a mai rămas mare lucru de "ros". Drept dovadă, după inventarierea întregului judeţ, disponibilul pentru retrocedare este de aproape 6 ori mai mic decât solicitările existente: 3.300 ha, raportat la circa 20.000 ha, cât este necesarul. Norocoşii vor fi rezolvaţi în ordinea cronologică a înregistrării dosarelor. Celor care rămân pe dinafară, statul le promite bani virtuali, cu care să cumpere imobile la licitaţii naţionale organizate la sediul central al Agenţiei Naţionale de Cadastru. Banii virtuali rămaşi necheltuiţi vor fi răscumpăraţi în final de către stat, pe o perioadă de 7 ani, începând cu 2017.
Inventarierea domeniului public şi privat al statului la nivelul judeţului nostru pentru identificarea terenurilor ce pot face obiectul retrocedărilor rămase nesoluţionate a scos la lumină un lucru îngrijorător pentru cei care nu şi-au recuperat bunurile naţionalizate. Disponibilul de terenuri pentru retrocedări abia depăşeşte 3.300 ha, adică a şasea parte din necesarul de tren agricol şi forestier vizat de cererile de reconstituire a dreptului de proprietate - aproape 20.000 ha. Cele mai întinse suprafeţe disponibile, însemnând peste 100 ha, dar nu mai mult de 500 ha, sunt în comunele Stăncuţa - 500 ha, Frecăţei - 478,5 ha, Traian - 239,3 ha, Ulmu - 238,3 ha, Victoria - 138,9 ha, Unirea - 131,8 ha, Siliştea - 110,7 ha, Bărăganu - 107,2 ha şi Cireşu - 103,2 ha. La polul opus, nu sunt terenuri disponibile în cazul a opt comune sau oraşe: Ianca, Ciocile, Galbenu, Gropeni, Măraşu, Movila Miresii, Racoviţa şi Vădeni. În ce priveşte municipiul, sunt totuşi disponibile pentru retrocedări suprafeţe totalizând 88,14 ha. Dacă adăugăm în formulă şi necesarul de terenuri, lucrurile se schimbă dramatic, în sensul că se observă clar localităţi unde presiunea este foarte mare. La Stăncuţa, de exemplu, deşi disponibilul este mare (500 ha), solicitările existente sunt de 3.022,4 ha (2.522,4 ha de teren agricol şi 500 ha de forestier), adică de 6 ori mai mari, rezultând o diferenţă în minus de circa 2.500 ha. La Şuţeşti, diferenţa în minus de teren este de 1.358,8 ha (din care 1.280 ha - forestier) în condiţiile în care disponibilul spre retrocedare este de 67,4 ha, iar la Unirea diferenţa este de 1.020 ha, raportat la 131,8 ha reprezentând suprafaţa de rezervă.
Şi la Movila Miresii este o situaţie oarecum similară, în sensul că ar fi necesare 1.386 ha pentru a satisface cererile de retrocedare existente, diferenţa faţă de cazurile precedente fiind aceea că la Movila nu mai sunt terenuri disponibile. Nici la Ianca nu mai sunt terenuri disponibile, iar solicitările vizează suprafeţe însumând 1.280 ha.
Statul dă bani virtuali revendicatorilor rămaşi pe dinafară
Dacă privim la celălalt capăt al clasamentului, vom observa că singura comună unde balanţa se echilibrează la zero este Gropeni, în sensul că nu mai sunt cereri neonorate şi nici terenuri de rezervă. De asemenea, localităţile unde există un excedent în raportul disponibil/solicitări sunt: Măxineni - plus 15,3 ha (56 ha rezervă / 40,6 ha revendicate), Romanu - plus 16,6 ha (20,3 ha rezervă / 3,8 ha revendicate), Cazasu - plus 18,3 ha (20,3 ha / 2 ha), Scorţaru - plus 61,9 ha (67,3 ha / 4,8 ha) şi Brăila cu un excedent de 81,2 ha rezultat din rezerva de 88,1 ha, raportat la revendicări de 6,9 ha. De departe însă, cel mai bine la acest capitol stă Frecăţeiul, unde excedentul este de 304,6 ha. Cum Legea 165/2013 privind finalizarea procedurii de restituire a proprietăţilor preluate abuziv de comunişti permite ca în comunele unde nu mai este disponibil să se depăşească graniţa administrativă, cel mai probabil, excedentele înregistrate în cazul celor 6 UAT-uri enumerate mai sus vor fi folosite pentru a stinge pretenţiile neonorate din alte comune. Chiar şi aşa, vor rămâne nesoluţionate prin retrocedare în natură dosare vizând nu mai puţin de peste 15.800 ha. Cum vor fi, totuşi, soluţionate aceste cereri? La această întrebare, prefectul judeţului, Lucian Olteanu, a răspuns făcând trimitere la textul Legii 165/2013: "Cererile de restituire care nu pot fi soluţionate prin restituire în natură la nivelul entităţilor învestite de lege se soluţionează prin acordarea de măsuri compensatorii sub formă de puncte. Pentru aceasta este nevoie de o evaluare a imobilului ce face obiectul deciziei, evaluare care, potrivit legii, se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a legii în discuţie de către Secretariatul Comisiei Naţionale şi se exprimă în puncte, cu menţiunea că valoarea unui punct este de 1 leu". Cu alte cuvinte, revendicatorii vor primi un fel de bani virtuali. Ce vor putea face cu ei? "Punctele acordate prin decizia de compensare pot fi valorificate prin achiziţionarea de imobile din Fondul naţional la licitaţia publică naţională, începând cu data de 1 ianuarie 2016. Licitaţiile de imobile vor fi organizate săptămânal la sediul central al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi se vor desfăşura în regim de videoconferinţă. Participarea la licitaţie a deţinătorilor de puncte este gratuită, cu condiţia înscrierii prealabile la sediile teritoriale ale ANCPI", a explicat prefectul Olteanu. Mai trebuie adăugat faptul că punctele rămase nevalorificate în licitaţiile naţionale ale ANCPI vor fi într-un final răscumpărate la paritatea 1 punct egal 1 leu, de către statul român, doar că procedura se va derula eşalonat, pe o perioadă de 7 ani. "În termen de 3 ani de la emiterea deciziei de compensare prin puncte, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2017, deţinătorul poate opta pentru valorificarea punctelor şi în numerar. Deţinătorul poate solicita, anual, după 1 ianuarie 2017, Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor emiterea unui titlu de plată pentru cel mult 14% din numărul punctelor acordate prin decizia de compensare şi nevalorificate în cadrul licitaţiilor naţionale de imobile. Ultima tranşă va reprezenta 16% din numărul punctelor acordate", se arată în textul de lege. Aşadar, undeva prin 2024 se va fi încheiat în România capitolul "reconstituirea dreptului de proprietate în cazul imobilelor naţionalizate de regimul comunist". Asta, bineînţeles, dacă planul nu va suporta amânări din veşnicul motiv al fondurilor bugetare insuficiente.
ADS mai are disponibile puţin peste 3.000 ha la Brăila
Primarul de la Stăncuţa s-a arătat încrezător că vor fi rezolvate în totalitate solicitările revendicatorilor de terenuri pe raza comunei sale, chiar dacă în cazul său se înregistrează cel mai mare deficit de suprafeţe disponibile pentru retrocedare. "Chiar zilele acestea am fost chemaţi la Agenţia de Cadastru pentru a rezolva problema pentru circa 170 de hectare pe raza comunei noastre, în sensul să le dea la revendicatori. Pe măsură ce nu vor mai fi disponibile suprafeţe la dispoziţia comunei, Legea specială spune că se va apela la terenurile Agenţiei Domeniile Statului, iar în cazul nostru este vorba despre terenuri ce au aparţinut fostei exploataţii orezicole de aici. În cazul celor circa 500 de hectare de pădure solicitate, problema este ca şi rezolvată, în sensul că sunt făcute deja actele pentru retrocedare pe raza comunei şi rămâne doar ca fostul proprietar sau reprezentantul legal al acestuia, care locuieşte în Bucureşti, să vină să semnăm", ne-a declarat Nicu Turcu, primarul de la Stăncuţa.
Şi la Şuţeşti lucrurile sunt rezolvabile, spune şi primarul Cristian Codreanu, chiar dacă UAT-ul este pe locul 2 în clasamentul judeţean după mărimea diferenţelor dintre solicitări şi disponibil pentru retrocedare. "Într-adevăr, suprafaţa identificată în urma inventarierii este de 67,4 ha, iar asta raportat la solicitări de peste 146 ha de terenuri agricole şi 1.280 ha de pădure. Pentru pădure, solicitările se rezolvă din disponibilul de la Ocolul Silvic, adică corpuri de pădure aflate în administrarea celor de la silvic. Din câte ştiu, revenedicatorul a câştigat procesul pentru restituire, însă au fost invocate documente noi şi procesul nu s-a încheiat încă. În ce priveşte terenurile agricole, din cele 146 ha din dosare, doar vreo 66 ha au mai rămas cu retrocedare în natură, restul revendicatorilor optând la momentul la care au avut ocazia pentru despăgubire în bani, context în care dosarele lor au mers pentru soluţionare la ANRP (Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor - n.r.). Aşadar, una peste alta, solicitările rămase pot fi rezolvate cu disponibilul existent aici, pe raza comunei. Dat fiind faptul că terenurile inventariate nu sunt toate de aceeaşi calitate, rămâne de văzut cum va fi făcută împărţeala între revendicatori. Probabil, o tragere la sorţi ar fi o idee bună, mai ales că nu sunt mulţi, vreo 30 de persoane care solicită reîntregirea dreptului de proprietate", a spus Codreanu.
O situaţie statistică publicată pe pagina web a Agenţiei Domeniilor Statului arată că în cazul judeţului nostru sunt libere de contract, suprafeţe însumând 3.060,55 ha din toate categoriile (arabil, păduri, luciu de apă, livezi), proprietatea unor foste IAS-uri sau CAP-uri, ajunse în proprietatea statului, pe raza unor comune precum: Gropeni, Stăncuţa, Măxineni, Romanu, Siliştea, Tichileşti, Mircea Vodă sau Dudeşti. Cea mai mare suprafaţă disponibilă apare în cazul SC "Orezul" SA Gropeni - 1.715,09 ha, din care 1.444,78 ha - terenuri agricole.
Rechinii imobiliari, tăiaţi la porţie
Ca o paranteză, interesant de menţionat cu privire la acordarea "banilor virtuali" în contul imobilelor ce nu pot fi restituite în natură este faptul că Legea 165/2013 are câteva prevederi ce le "taie macaroana" rechinilor imobiliari care cumpără drepturile litigioase ale revendicatorilor. De exemplu, la articolul 24 se prevede în mod expres faptul că "În dosarele în care se acordă măsuri compensatorii altor persoane decât titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moştenitorii legali ori testamentari ai acestuia, se acordă un număr de puncte egal cu suma dintre preţul plătit fostului proprietar sau moştenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacţionarea dreptului de proprietate şi un procent de 15% din diferenţa până la valoarea imobilului stabilită conform art. 21 alin. (6).(3)", adică stabilită prin aplicarea grilei notariale privind cotaţiile imobilelor în funcţie de care se achită impozitul la stat şi taxele notariale. Aşadar, s-a pus dop variantei în care "binevoitori" cumpărau, de multe ori pe sume mici sau foarte mici, drepturile litigioase ale proprietarilor origilnali pentru ca, la final, după ce se debloca brusc dosarul de retrocedare, să beneficieze de retrocedarea în natură a imobilului pentru care revendicatorul nu reuşise aceeaşi performanţă. Plus că persoanele care încheie tranzacţii privind drepturi asupra imobilelor ce fac obiectul legilor de restituire au obligaţia să comunice Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, în termen de 15 zile, un exemplar al actului prin care s-a încheiat tranzacţia. Mai departe, autoritatea transmite Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor o copie a documentelor de tranzacţie.
