• un olandez care lucrează în România şi, datorită serviciului, trece foarte des cu bacul între Brăila şi Smârdan, spune că serviciile oferite pasagerilor şi condiţiile de siguranţă sunt specifice mai degrabă Africii decât unei ţări europene cum este România • străinul atrage atenţia asupra faptului că maşinile sunt parcate prea aproape una de alta, iar în caz de urgenţă pasagerii nu s-ar putea salva la timp • situaţia vestelor de salvare sau responsabilitatea pentru maşinile avariate în timpul urcării pe bac sunt alte probleme ridicate de olandez, într-o sesizare adresată redacţiei noastre • atât Căpitănia Brăila cât şi cele două firme care deţin bacuri de trecere spre Smârdan dau asigurări că toate normele în vigoare sunt respectate şi că nu există probleme legate de siguranţa pasagerilor
Principala legătură a Brăilei cu Dobrogea este reprezentată de trecerea bac spre Smârdan, judeţul Tulcea. Pentru brăileni, serviciile oferite de cele două firme care deţin bacuri - "Romnnav" şi "Danubtrans" nu a făcut până acum obiectul vreunei sesizări adresate presei. Unii dintre străinii care folosesc aceste bacuri se declară, însă, nu doar nemulţumiţi ci de-a dreptul speriaţi de condiţiile în care se fac traversările. Joop Keizer este un olandez care de mai mulţi ani locuieşte în Constanţa şi lucrează pentru o companie din Galaţi, iar în acest context foloseşte foarte des trecerile cu bacul dintre Brăila şi Smârdan. Într-o sesizare trimisă pe adresa de mail a redacţiei noastre, acesta atrage atenţia asupra câtorva aspecte ce i se par în neregulă şi pe care le consideră în măsură de a pune în pericol vieţile pasagerilor.
"În primul rând, maşinile sunt parcate pe puntea bacurilor mult prea aproape una de cealaltă, astfel că cei dinăuntru sunt complet blocaţi şi nu ar putea ieşi ca să se salveze, în cazul unei situaţii de urgenţă. În al doilea rând, unele autoturisme sunt parcate perpendicular pe direcţia de mers şi nu ar putea să părăsească bacul repede, în caz de urgenţă. Cei care îi ghidează pe şoferi sunt angajaţii de pe bac care nu au această autoritate. În plus, dacă în urma instrucţiunilor date de ei sunt avariate maşini, respectivii nu îşi asumă nicio responsabilitate. Maşina mea a fost lovită de un camion ghidat de un astfel de angajat, iar firma care operează bacul în cauză a refuzat să îmi acorde despăgubiri. O altă mare problemă este legată de felul cum sunt depozitate vestele de salvare. Nu există indicatoare care să îndrume pasagerii spre locul unde sunt ţinute aceste veste. De fapt, nu prea am văzut veste de salvare la bordul bacurilor, iar dacă sunt totuşi, sunt ţinute în nişte cutii închise cu lacăt. Nici bărci pneumatice nu am văzut la bord", se arată în sesizarea olandezului Joop Keizer. Acesta spune că astfel de situaţii sunt specifice mai degrabă unei ţări din Africa şi că nu se aştepta să găsească aşa ceva în România. Pentru a ne face o idee despre diferenţa de abordare a serviciilor de trecere cu bacul dintre firmele care operează în vestul Europei şi cele care operează la Brăila, Joop Keizer ne-a trimis o fotografie făcută în Germania şi alte câteva făcute pe bacurile brăilene.
Verificări ca la noi
Din punctul de vedere al Căpităniei Brăila, modul de operare al bacurilor de la Smârdan nu ar ridica probleme atât de mari încât să fie nevoie de aplicarea de sancţiuni. "Nu a fost nevoie până acum să luăm măsuri coercitive împotriva celor două firme care deţin bacuri de trecere - Romnav şi Danubtrans. Într-adevăr, a existat o problemă legată de spaţiul prea îngust rămas între maşinile parcate pe puntea bacurilor, însă încă din primăvara acestui an s-a dispus reducerea numărului de autoturisme primite pe bacurile de capacitate mică, de la 17 la 15", ne-a declarat Vlăduţ Brânză, căpitanul şef al Căpităniei Brăila. Acesta spune că normele în vigoare nu interzic parcarea maşinilor perpendicular pe direcţia de mers. În ceea ce priveşte avariile produse autoturismelor aflate pe puntea bacurilor, căpitanul Brânză spune că, din momentul eliberării tichetului de trecere, firma care operează bacul îşi asumă obligaţia de a transporta maşina clientului în bune condiţiuni până pe celălalt mal. "Dacă apar incidente, proprietarul maşinii avariate trebuie să se adreseze fie Căpităniei, fie direct Poliţiei, prezentând biletul eliberat de operatorul bacului. Acest bilet reprezintă o înţelegere contractuală între cele două părţi, iar litigiul este rezolvat conform legilor în vigoare", precizează şeful Căpităniei Brăila. Acesta afirmă că se fac periodic controale pe bacurile de la Smârdan şi nu ar fi fost depistate probleme, nici în ceea ce priveşte felul cum sunt poziţionate maşinile de pe punte, nici în privinţa vestelor de salvare, care sunt asigurate conform regulamentului.
Antistescu, administratorul "Romnav": "Îi mulţumesc celui care a făcut sesizarea"
Şi administratorii celor două firme care deţin bacurile de la Smârdan dau asigurări că siguranţa pasagerilor este pusă tot timpul pe primul plan.
"Numărul maxim de autovehicule şi de pasageri, precum şi modul de dispunere al acestora sunt stabilite de instituţiile abilitate, fiind menţionate în Atestatul de bord şi Certificatul tehnic al navelor respective. Instrucţiunile de ambarcare sunt afişate la loc vizibil, atât pe rampele de acces cât şi pe puntea bacurilor. Conform acestor instrucţiuni, pasagerii trebuie să coboare din maşini, înainte de intrarea pe bacul de trecere. Conducătorii auto care consideră insuficient spaţiul dintre autovehicule au posibilitatea să opteze pentru alt mijloc de trecere sau altă rută. Toate bacurile de trecere ale societăţii noastre sunt dotate cu mijloace individuale şi colective de salvare, depozitate şi amplasate astfel încât să poată fi folosite cu uşurinţă în caz de nevoie", ne-a declarat Cătălin Buradatencu, directorul general al "Danubtrans" SRL. Acesta a ţinut să precizeze că, în cei 20 de ani de activitate, firma sa nu a înregistrat niciun eveniment grav de navigaţie.
La rândul său, Gheorghe Antistescu, administratorul "Romnav" SRL, ne-a declarat că a rezolvat problema distanţei dintre autovehicule din primăvara acestui an, când a modificat punţile bacurilor sale în aşa fel încât să existe mai mult spaţiu. În ceea ce priveşte direcţia de parcare a autoturismelor, Antistescu spune că normele de navigaţie pe fluviu nu interzic parcarea perpendicular pe direcţia de mers. "Problema poziţionării maşinilor se pune în cazul navelor maritime, unde sunt valuri mari. La bacurile de fluviu nu există astfel de restricţii, fiindcă valurile nu depăşesc, în general, înălţimea de un metru", ne-a explicat patronul "Romnav". Acesta mai dă asigurări că niciun incident ce implică avarierea unor autoturisme aflate pe puntea bacurilor nu va rămâne nerezolvat. "Persoanele care au avut astfel de probleme pe bacurile noastre sunt rugate să îmi trimită bonul fiscal eliberat la urcarea pe bac. Odată eliberat acest bon, avem asigurarea acoperită pentru eventualele daune. În plus, în baza datelor trecute pe bon putem identifica cu precizie momentul producerii incidentului, astfel încât să verificăm imaginile înregistrate de camerele de luat vederi instalate pe bac, pentru a vedea exact ce s-a întâmplat", ne-a mai spus Gheorghe Antistescu. Acesta spune că, în principiu, toţi membrii echipajului sunt instruiţi în aşa fel încât să poată ghida maşinile care urcă pe bac. "Pentru ca pasagerii să poată identifica uşor personalul navigant, angajaţii primesc periodic uniforme de lucru inscripţionate cu numele firmei. Problema e că unii dintre aceştia vin uneori îmbrăcaţi cu alte haine, deşi ar trebui să poarte tot timpul, la serviciu, uniformele respective", ne-a informat Antistescu.
Întrebat şi despre vestele de salvare, dacă există în număr suficient şi dacă sunt ţinute sub lacăt, aşa cum a remarcat olandezul Joop Keizer, patronul "Romnav" a cerut puţin răgaz pentru a verifica personal acest aspect. Ulterior, Antistescu a revenit telefonic informându-ne că, într-adevăr, pe două din cele patru bacuri ale firmei sale, vestele de salvare erau închise cu lacătul. "Ca număr, vestele sunt suficiente. Că sunt ţinute sub lacăt, asta nu mi se pare normal nici mie. Cei de pe bacurile respective mi-au zis că au luat această măsură deoarece au fost situaţii în care unii pasageri au sustras câte o vestă - două, ca să le folosească, probabil, pe la pescuit prin Deltă, sau pe unde mergeau ei. Chiar şi în aceste condiţii, am dat dispoziţie ca toate cutiile în care se află aceste veste de salvare să nu fie închise cu lacăt ci doar protejate cu un sigiliu care să poată fi scos foarte uşor în caz că este nevoie. În orice caz, eu îi mulţumesc celui care a făcut sesizarea, pentru că ne-a semnalat acest aspect", a punctat şeful "Romnav".
