Aproape 12 milioane de euro. Atât datorează, pe ultimii 2 ani şi jumătate, pensionarii brăileni creditorilor. Iar creditorii, în disperarea de a-şi recupera banii, au trecut la executarea silită a datornicilor, mergând la Casa Judeţeană de Pensii (CJP) Brăila pentru a le pune popriri. O statistică a instituţiei brăilene arată că numai de la începutul anului s-a trecut la executarea silită a peste 1.300 de pensionari brăileni, de la care creditorii cer mai bine de 9 milioane de lei. Vârful a fost atins însă anul trecut, când CJP Brăila a dat curs cererilor şi a blocat venituri din pensii în cazul a circa 2.800 de persoane, pentru datorii ce depăşesc 25,2 milioane lei.
"Unde sunt datori pensionarii brăileni?", poate vă întrebaţi. Ei bine, în ansamblu, se poate observa că pensionarii brăileni au datorii la bănci, fie în urma contractării unor credite, fie ca giranţi ai altor persoane, dar şi la plata întreţinerii ori a utilităţilor, pentru recuperarea cărora au fost daţi în judecată. Categoric, principalii emitenţi ai titlurilor executorii sunt băncile, dar şi consiliile locale - pentru impozite neachitate, Fiscul local - pentru amenzi, cheltuieli judiciare, taxe şi impozite datorate bugetului de stat, ori persoanele fizice, în cazul unor litigii. Cea mai mare sumă de recuperat în cazul unei singure persoane este de circa 1,88 milioane lei, în urma unui credit neachitat. Vă propunem în cele ce urmează o analiză marca "Obiectiv-Vocea Brăilei".
S-a împământenit, nu ştim de unde, impresia generală că pensionarii fac sacrificiu personal doar să nu rămână datori, fie că e vorba de întreţinerea de la bloc, fie de facturile la utilităţi sau la bugetul de stat ori bugetele locale. Probabil, pentru că cei mai mulţi dintre ei aşa procedează. Însă tot mai numeroase sunt cazurile în care oamenii se văd cu totul depăşiţi de datorii şi ajung să le fie executate silit veniturile din pensii. O demonstrează foarte clar o statistică multianuală a Casei Judeţene de Pensii Brăila, instituţia unde se centralizează pentru punere în aplicare toate procedurile de executare silită ce-i vizează pe pensionari. Din 2013 şi până în prezent, toate popririle pe pensii cumulează peste 52 milioane de lei, adică undeva la 12 milioane de euro. Parcă mitul autosacrificiului pensionarului brăilean se clatină privit prin prisma acestor sume, nu-i aşa? Oricum ar sta lucrurile, cifrele sunt îngrijorătoare, deoarece arată o dimensiune alarmantă a unui fenomen ce se înregistrează în rândul pensionarilor: acumularea de datorii. Statistica amintită arată că, anual, apar peste 2.000 de noi dosare de executare silită. De exemplu, în 2013, instituţia gestiona 2.111 de astfel de dosare vizând creanţe de recuperat în cuantum total de, atenţie!, 17,89 milioane lei. Cele mai mari valori proveneau din proceduri derulate de executori judecătoreşti - 728 dosare pentru 12,19 milioane lei, ceea ce înseamnă că persoanele vizate au fost acţionate în instanţă de creditori pentru recuperarea de datorii. Urmează primăriile, fie că e vorba de cea a municipiului ori cele de comune, în care se încearcă recuperarea obligaţiilor fiscale cu caracter local, gen taxe şi impozite - 786 de dosare pentru 3,95 milioane lei. Pe locul trei se situa în perioada analizată CAR Pensionari, care avea deschise 487 de dosare pentru 1,23 milioane lei. În fine, Fiscul avea şi el pe rolul CJP Brăila 110 dosare pentru 0,5 milioane lei.
Anul trecut a fost, însă, unul record în ce priveşte numărul de executări silite pe pensii şi valori de recuperat: 2.808 dosare, pentru 25,23 milioane lei, adică aproape 6 milioane de euro! Circa 80% din aceşti bani reprezentau sume cerute prin executori judecătoreşti - 890 dosare pentru 20,33 milioane lei, în timp ce primăriile aveau şi ele 1.108 dosare pentru 2,32 milioane lei, CAR Pensionari - 579 dosare pentru 1,61 milioane lei şi ANAF - 231 dosare pentru 0,96 milioane lei.
"Sunt situaţii în care există şi patru sau cinci popriri pe aceeaşi pensie"
Contactat de reporterii "Obiectiv", preşedintele Casei Judeţene de Pensii Brăila, Sorin Enache, a explicat că şi veniturile din pensii sunt vizate de creditorii care vin cu ordine de instituire a popririlor, iar instituţia pe care o conduce nu face altceva decât să le pună în aplicare, aşa cum prevede legea. "Birourile de executori judecătoreşti, ANAF-ul, Casa de Ajutor Reciproc şi primăriile ne trimit documente ce reprezintă titluri executorii pe care noi trebuie să le punem în aplicare. În funcţie de numărul acestor popriri, titularului i se poate reţine maxim jumătate din pensie. Dacă nu are decât o poprire, i se poate bloca doar o treime din pensie. La mai mult de două popriri se poate ajunge la 50% din pensie. Sunt situaţii în care există şi patru sau cinci popriri, pentru că oamenii fac tot felul de împrumuturi. Însă suma maximă indisponibilizată nu poate depăşi, după cum spuneam, 50% din veniturile din pensie. De ce aşa? Pentru că titularul trebuie să aibă posibilitatea de a-şi asigura coşul zilnic necesar", ne-a declarat sursa citată, adăugând că s-a întâlnit cu situaţii în care pensionarii datornici au făcut cerere pentru diminuarea cuantumului sumei indisponibilizate. "În cazul popririlor prin birouri de executori judecătoreşti nu se poate face niciun rabat. Teoretic, după ce decizia instanţei i se comunică debitorului, acesta are posibilitatea de a se prezenta singur la CJP Brăila pentru a-şi depune documentele în vederea instituirii popririi. Dacă nu procedează astfel, intervine creditorul, prin executor judecătoresc, care face demersul instituirii popririi pe pensie", a mai spus Enache.
O bătrână datorează băncii peste 1,88 milioane de lei
Revenind la statistica amintită anterior, lucrurile nu stau deloc bine nici în anul curent, deoarece, la începutul toamnei, CJP Brăila avea deja în evidenţă peste 1.300 de noi dosare de executare silită pentru valori cumulate la 9,16 milioane de lei. Ierarhia anilor precedenţi se respectă, în sensul că la birourile de executori judecătoreşti se înregistrează sumele cele mai mari - 527 dosare pentru 6,23 milioane lei, primăriile - 472 dosare pentru 1,76 milioane lei, CAR Pensionari - 256 dosare pentru 0,69 milioane lei şi ANAF - 59 dosare în valoare cumulată de 0,47 milioane lei.
Cea mai mare poprire se înregistrează în cazul unei femei, proaspăt pensionate, de la care o unitate bancară trebuie să recupereze nici mai mult, nici mai puţin de 1,88 milioane lei. Ca să vă faceţi o idee cam în ce orizont de aşteptare ar urma să se îndestuleze banca, vă spunem că brăileanca are o pensie de circa 1.200 lei. Regula spune că suma indisponibilizată lunar nu poate depăşi o treime din pensia debitorului, ceea ce înseamnă, în cazul de faţă, că suma maximă ce i se opreşte lunar este de 400 lei. Un calcul simplu arată că fix peste 392 de ani, în acest ritm, femeia îşi va fi acoperit integral datoria. E o glumă, evident, însă devine clar că şansele băncii de a-şi recupera integral banii pe perioada vieţii împrumutatei sunt foarte mici. Există însă şi varianta în care datoriile bancare se moştenesc de către urmaşi, dacă aceştia se hotărăsc să dezbată succesiunea. Obligaţia lor de a achita este însă oarecum limitată. Specialiştii în domeniu arată că patrimoniul unei persoane decedate cuprinde atât active (bunuri), cât şi pasive (obligaţii, datorii), astfel că moştenitorii pot prelua inclusiv datoriile acesteia. În acest sens, noul Cod Civil stabileşte că moştenitorii legali răspund pentru datoriile şi sarcinile moştenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proporţional cu cota fiecăruia. Cu alte cuvinte, dacă o persoană moşteneşte doar datorii, nu şi bunuri, aceasta nu este obligată să le plătească din banii săi.
Când pensionarii delapidează banii asociaţiilor de proprietari
La fel de problematice sunt şi recuperările de la foşti preşedinţi şi administratori de bloc, aflaţi la vârsta a treia, dovediţi că au delapidat din banii asociaţiei şi traşi la răspundere de instanţă, în sensul obligării lor să acopere prejudiciul din avutul propriu, inclusiv din pensie. Cel mai elocvent caz este al unei bătrâne care, la 85 de ani, a fost găsită vinovată, condamnată şi trasă la răspundere de instanţă pentru o delapidare de peste 112.000 de lei din banii asociaţiei de proprietari unde a fost administrator. Femeia a fost condamnată la o pedeapsă de 1 an de închisoare cu suspendare condiţionată. Trebuie precizat faptul că pentru recuperarea prejudiciului cauzat asociaţiei, procurorii care au dispus trimiterea în judecată au instituit sechestru asigurător asupra unui apartament deţinut de bătrână.
Un caz asemănător este şi al unei sexagenare, administrator de bloc, care s-a "împrumutat" din vistieria asociaţiei cu aproape 37.200 lei. În 2012, când a fost dată pe mâna poliţiei, femeia le-a povestit anchetatorilor şi apoi magistraţilor că a luat banii pentru că soţul său avea nevoie de tratament medical costisitor. După declanşarea anchetei, femeia a dat înapoi aproape 10.000 lei din suma delapidată. Interesant de precizat că procurorii nu au putut aplica sechestru asigurător asupra bunurilor inculpatei, întrucât aceasta nu figurează în evidenţele fiscale cu bunuri imobile sau mobile declarate spre impozitare.
