A costat zeci de miliarde de lei vechi, iar după doar câţiva ani de la inaugurare a ajuns să fie ignorat de toată lumea, îngropat sub o mare de buruieni. Parcul de lângă cartierul ANL Lacu Dulce reprezintă încă o poveste de mare "succes" a investiţiilor făcute de autorităţile brăilene în ultima perioadă. Proiectat pe vremea administraţiei Cibu, parcul a fost construit în 2011, sub administraţia Simionescu. A costat nu mai puţin de 4,4 milioane lei (44 miliade de lei vechi) de lei, din care 2 milioane au fost daţi de Guvern, din Fondul pentru Mediu, iar 2,4 milioane au fost cheltuiţi din bugetul local. Se întinde pe patru hectare, iar la data inaugurării - noiembrie 2011 - avea un aspect plăcut, bine conturat, cu alei pavate, stâlpi de iluminat metalici, bănci de lemn şi pubele mascate cu elemente de tâmplărie. Pentru verile călduroase, fusese amenajată şi o fântână arteziană, în fapt o instalaţie montată în centrul unui platou circular, pavat cu piatră, care instalaţie ar fi trebuit să arunce în aer un singur jet de apă, înalt de circa 10 metri. În teorie, suna revoluţionar pentru oraşul nostru. În practică, însă, aproape nimeni nu a văzut acea fântână arteziană în funcţiune. De fapt, parcul în sine, care se află undeva în câmp, la câteva sute de metri distanţă de cartierul ANL şi la doar câteva zeci de metri de casele sărăcăcioase ale romilor din Lacu Dulce, rareori a fost vizitat de cineva. În primăvara şi vara anului 2012 au fost câţiva brăileni, de curiozitate, apoi au mai ajuns pe acolo doar locatarii blocurilor ANL, pentru ca în prezent să nu mai meargă aproape nimeni. Doar căruţele romilor mai tranzitează, din când în când, aleile asfaltate ale parcului. În rest, e linişte şi pustiu, iar stâlpii metalici de iluminat, băncile şi pubelele ruginesc în tihnă, nebăgate în seamă. Probabil ar fi dispărut demult din peisaj dacă locaţia nu ar fi fost păzită 24 de ore din 24 de un poliţist local. Un post special de pază a fost creat, din personalul şi aşa subdimensionat al Poliţiei Locale, pentru supravegherea acestui parc din mijlocul câmpului.
De ce nu vine lumea? La această întrebare primim un răspuns din partea unui locatar dintr-un bloc ANL: "Nu mai merge nimeni acolo fiindcă parcul s-a transformat într-o mare de buruieni. E de-a dreptul jenant halul în care poate să arate, într-un timp atât de scurt de la inaugurare. Părculeţul ăsta se dovedeşte a fi o investiţie proastă. Au aruncat banii pe fereastră în loc să facă altceva cu adevărat util pentru oraş", ne-a declarat Gabriel Văiculeţ. Acesta ne-a spus că, dacă în verile trecute a fost de câteva ori cu familia pe aleile parcului, în prezent acest lucru este chiar imposibil, din punct de vedere fizic, fiindcă aleile în cauză sunt literalmente năpădite de buruieni.
Am fost la faţa locului şi ne-am putut convinge cu ochii noştri: ceea ce ar trebui să fie alei de parc pavate cu "biscuiţi" de beton sunt, de fapt, nişte fâşii acoperite cu tot felul de plante sălbatice şi înţepătoare. Acestea au răsărit, pur şi simplu, printre pavele, ca şi cum aleile ar fi aşezate direct pe pământ, nu pe o fundaţie de nisip şi pietriş, aşa cum ar fi fost normal.
Interesant este faptul că iarba de pe spaţiul verde dintre alei a fost recent cosită, însă aleile sunt acoperite în continuare cu acel strat impenetrabil de buruieni. La felul cum stau lucrurile, pare să fie vorba despre o lucrare de mântuială a constructorului, care nu a făcut o fundaţie corespunzătoare. Firma care a lucrat la realizarea acestui parc se numeşte "Garden Center Group" SRL şi este din Bucureşti. L-am întrebat pe primarul Aurel Simionescu dacă parcul se mai află încă în garanţie, astfel încât constructorul să fie obligat să refacă fundaţiile din care răsar buruieni printre pavele. "Nu e vorba de garanţie, lucrurile se pot rezolva acolo cu nişte insecticid aplicat pe alei. S-au făcut astfel de lucrări în urmă cu vreo două luni, urmează să mai facem odată în perioada următoare pentru a rezolva problema", ne-a spus, împăciuitor, primarul Simionescu. Întrebat dacă mai funcţionează şi acea fântână arteziană despre care se făcea vorbire la inaugurarea parcului, edilul-şef ne-a zis că funcţionează, fără probleme, însă în perioada aceasta nu este pornită din cauza vremii ploioase.
La Stăncuţa sunt două parcuri pline de bălării
Amenajări similare, făcute pe bani mulţi şi lăsate în paragină se găsesc şi în mediul rural brăilean. Elocvent este cazul comunei Stăncuţa, unde se găsesc nu unul, ci două parcuri din acestea, făcute cu bani de la Fondul pentru Mediu. Ambele sunt năpădite de buruieni, la fel ca la Brăila, şi sunt ţinute sub lacăt, la marginea satului, accesul localnicilor fiind, nu se ştie de ce, interzis. Unul dintre parcuri se află chiar la intrarea în Stăncuţa, lângă cimitirul comunei, iar celălalt la ieşirea din localitate, înspre Dunăre. Pentru localnici, ambele locaţii sunt motiv de băşcălie. "Pe ăsta l-au făcut aici ca să poată ieşi morţii noaptea, să stea pe bănci şi să mai schimbe şi ei o vorbă", ne-a spus cineva despre parcul de lângă cimitir, care se întinde pe circa 1,8 hectare. Celălalt este mai mare, având o suprafaţă de peste 2,7 ha. Amândouă au porţile de la intrare închise cu lacăt, iar dincolo de garduri adevărate împărăţii ale buruienilor, ce au luat în stăpânire de-a valma aşa-zisele alei pietonale şi spaţiile verzi dintre ele. Specific pentru parcurile din Stăncuţa este numărul mare de pubele din plastic. Practic, lângă fiecare bancă se află o astfel de pubelă, de parcă eventualii vizitatori ar fi trebuit să ajungă acolo pentru a se debarasa de gunoaie, nu pentru a se plimba şi relaxa. În zilele ploioase, parcurile din Stăncuţa băltesc de apă, fapt ce dovedeşte că sistemul de drenaj fie a fost prost făcut, fie nu a fost făcut deloc.
Sătenii pe care i-am întâlnit în Stăncuţa ne-au spus, fără excepţie, că parcurile acelea nu îşi aveau rostul în localitate. "Avem un părculeţ frumos în centrul comunei, la ce trebuia să se mai cheltuie bani cu astea două, făcute pe margine, unde nu se duce nici naiba?!", se întreba retoric o localnică.
Primarul Nicu Turcu se declară convins, însă, că banii nu au fost cheltuiţi fără folos. Dimpotrivă, spune el, se mândreşte că a putut realiza cele două parcuri pe raza satului. "Eu sunt mândru că am pus în practică proiectele astea. Să vă spun şi de ce sunt mândru: unu, pentru că am atras nişte bani din Fondul pentru Mediu la noi în comună şi, doi, pentru că pe nişte terenuri unde înainte toată lumea arunca gunoaie, acum avem aceste parcuri, îngrădite frumos, care sunt nişte spaţii verzi şi curate. Parcul dinspre Dunăre e făcut pe un spaţiu folosit din moşi-strămoşi ca groapă de gunoi. Cei care au case în apropiere creşteau chiar şi animale acolo, porci, vaci, iar bălegarul nu-l adunau niciodată. Era un adevărat focar de infecţie la marginea satului, iar noi am venit, am strâns toate gunoaiele, am nivelat locul frumos şi am făcut acest parc, cu bani de la Guvern. Dincolo, lângă cimitir era tot la fel, nişte văgăuni, pe fostele silozuri ale CAP-ului, pline de gunoaie şi mizerii. Am venit şi am făcut ceva frumos, ca să nu mai stăm cu gunoaiele chiar lângă şosea, la intrarea în sat. Eu zic că s-a făcut bine ce s-a făcut", ne-a declarat primarul Turcu. Acesta nu a putut răspunde concret la întrebarea de ce sunt ţinute sub cheie ambele parcuri. "Ambele obiective au câte un rând de porţi duble, care sunt închise, şi mai au şi o poartă simplă, care e deschisă tot timpul", ne-a spus acesta. La faţa locului, nu am reuşit să găsim, însă, nicio intrare accesibilă. Ca să pătrunzi înăuntru trebuie doar să sari gardul, aşa cum făcuse un cetăţean care intrase într-unul dintre parcuri ca să taie nişte iarbă pentru vacile de acasă. "Îi lăsăm să taie iarba, chiar încurajăm acest lucru. Chestiunea e că nu avem fonduri pentru întreţinerea parcurilor. Doar cu cei care primesc ajutoare sociale facem întreţinere, de aia poate că s-a şi întins iarba asta aşa de mult", ne-a mărturisit primarul. Acesta zice că parcurile or să arate cu totul altfel după ce or să crească arborii plantaţi pe lângă alei. Deocamdată, însă, copacii refuză să se prindă şi să se dezvolte. "Am plantat diverse specii dar nu prea s-au prins. E solul de vină, din moment ce acolo au fost aruncate ani de zile deşeuri. Noi sperăm, totuşi, să avem succes cu speciile acestea specifice zonei - cătină de baltă, salcâmi, salcie. Când or să crească pomii, altfel or să arate parcurile. Dar trebuie să avem răbdare. Important e că am pus o fundaţie, am desfiinţat gropile de gunoi şi în locul lor am făcut aceste parcuri. Cu ocazia asta, educăm populaţia să păstreze curăţenia, iar cei care or să vină după noi la conducerea comunei or să aibă grijă să întreţină parcurile, să ajute copacii să crească şi totul o să fie bine", spune primarul Nicu Turcu.
Acesta susţine că sumele investite pentru realizarea celor două parcuri nu depăşesc 240.000 lei (2,4 miliarde de lei vechi), bani atraşi de la Fondul pentru Mediu. Lucrările au fost realizate, în perioada 2010 - 2011, de firmele "Tancrad" şi "Concivia".
