Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Arheolog pentru o zi

* în ziua Înălțării Sfintei Cruci, arheologii Muzeului Brăilei "Carol I", în frunte cu dr. Costin Croitoru, manager interimar, au urcat povârnișul popinei de la Siliștea, însoțiți de subsemnatul * arheologii intenționau să verifice dacă mai sunt vestigii în situl vechi de jumătate de secol, iar ceea ce au descoperit va schimba istoria acestor meleaguri * locuințe vechi, contemporane cu Troia lui Homer, ceramică din Epoca Fierului și mormintele unor războinici sciți de acum 2400 de ani, îngropați cu tolba de săgeți alături - sunt doar o parte din fabuloasele descoperiri * "Este cea mai importantă descoperire din cariera noastră de arheologi", avea să exclame Viorel Stoian, unul dintre membrii echipei de la Siliștea * cu o lungime de 150 de metri și o înălțime de 12 metri față de lunca din jur, movila misterioasă are o ciudată formă de triunghi - o adevărată "Cetate a Lui Dumnezeu" de unde poți admira toate cele patru puncte cardinale 

 

După ce a pus la punct o "Noapte a muzeelor" cum nu a mai văzut Brăila și a redat celebrei Case Embiricos strălucirea de altădată - prin Concertul SoNoRo Conac - dr. Costin Croitoru, directorul interimar al Muzeului Brăilei "Carol I" și-a luat ranița de arheolog și a urcat povârnișul unei ridicături de pământ din lunca Siretului, despre care bănuia că mai are secrete de dezvăluit. Experiența de arheolog și-a spus încă o dată cuvântul pentru că, acum, la Siliștea, se scrie istorie. În luna septembrie a anului de grație 2021, "scormonitorii" Secției Arheologie au pus din nou Brăila pe harta descoperirilor arheologice, iar eu, novicele, împătimitul de istorie,  am fost martor la izbânda lor. Arheolog pentru o zi!

 

"Cetatea Lui Dumnezeu" de la Siliștea

Situl despre care vă vom vorbi în rândurile care urmează și care nu încetează să ne uimească, după jumătate de secol de la identificarea sa, este amplasat pe o popină (movilă) - martor de eroziune așezat strategic la 2 kilometri NV de comuna Siliștea și 1 kilometru de Poligonul Muchea, în lunca comună a Siretului și Buzăului. La exact 5 km sud de confluența Buzău-Siret! Potrivit istoricilor, zona era, odinioară, înconjurată de apele celor două râuri care se revărsau până lângă movila de 150 de metri lungime. Nu e de mirare că, încă din Epoca Bronzului, vechile popoare amintite de "părintele Istoriei", Homer, și-au construit aici așezări ori și-au înmormântat vitejii.

Cu o lungime de 150 de metri și o înălțime de 12 metri față de lunca din jur, movila misterioasă de la Siliștea are o ciudată formă de triunghi, a cărei bază este de 80 de metri. O adevărată "De civitate Dei" ("Cetate a Lui Dumnezeu")! Privită de sus, cu drona, popina din luncă - locuită încă de acum patru-cinci milenii, astăzi abandonată - își dezvăluie secretele grație neobosiților truditori de la Secția Arheologie a Muzeului Brăilei "Carol I", în frunte cu dr. Costin Croitoru - el însuși veteran al șantierelor arheologice de la Pietroasele - și dr. Stănică Pandrea, a cărui experiență într-ale arheologiei se întind pe mai bine de patru decenii. Asta în condițiile în care situl fusese deja cercetat în proporție de 80%!

În mod normal, mare lucru nu mai putea fi găsit în măruntaiele pământului reavăn de pe popină, dar nu a fost așa. Surpriza a fost cu atât mai mare cu cât movila a fost răscolită cu brutalitate de soldați în cele două Războaie Mondiale, care și-au făcut aici cazemate! Pe drept cuvânt numită "Arhiva pământului", arheologia nu încetează să ne uimească. Iar ceea ce se întâmplă acum, în aceste momente, la Siliștea, pe cei 4.800 de mp ai popinei din luncă, ar putea schimba istoria.

 

Jurnalist pe șantierul arheologic

În ziua Înălțării Sfintei Cruci (14 septembrie), dis-de-dimineață, dr. Costin Croitoru, dr. Stănică Pandrea și Cami Manuela Istrate, din cadrul Secției Arheologie au urcat pantele movilei de la Siliștea, însoțiți de subsemnatul, în calitate de "observator cultural". A fost pentru prima dată când unui jurnalist i s-a permis accesul pe un sit arheologic, chiar în timpul săpăturilor. Dr. Croitoru a venit înarmat cu șpacluri și cu trusa de arheolog și a luat cu sine și drona, ca să filmeze, pentru întâia dată, situl de la înălțime. Vremea, la început răcoroasă, avea să se schimbe după câteva ore, când a devenit aproape caniculară, cu vânt și praf din belșug.

Arheologii au fost ajutați de o echipă de "lopătari" pakistanezi și de un utilaj pus la dispoziție de Primăria Siliștea, care a decopertat stratul de pământ și vegetația de la suprafață. Au intrat, apoi, în scenă pakistanezii, care au îndepărtat bolovanii și au săpat gropi, sub supravegherea atentă a arheologilor. Nici subsemnatul nu a stat cu mâinile în sân! Nu e de mirare că am reușit să găsesc mai multe fragmente ceramice ascunse printre bolovani, iar la un moment dat un superb vârf de săgeată din silex, iscusit prelucrat de meșterii din vechime, și încă unul, din cremene. Norocul începătorului!

Interviul luat ad-hoc arheologilor a venit ca o confirmare a ceea ce doar auzisem despre Siliștea. "Primele cercetări la Siliștea au început în anii '50 ai secolului trecut. Au fost mai multe campanii arheologice. Dr. Nicolae Harțuche a fost cel care a început și a continuat prin anii '70 cu George Bounegru. Cercetările au fost reluate în anii '90. Ultima campanie a fost cea din anul 2005", a spus dr. Stănică Pandrea.

Întrebat despre scopul revenirii la Siliștea, dr. Costin Croitoru a precizat: "Situl este, în mare măsură, epuizat, au fost săpături arheologice sistematice începând cu anii '50. Este unul dintre cele mai vechi situri cercetate în județul Brăila. Aici au fost generații întregi de arheologi. Și pentru a ne lămuri dacă putem să facem un proiect de restaurare, de punere în valoare a sitului-popină - pentru că este o zonă superbă - să știm dacă mai avem ceva din ceea ce înseamnă patrimoniu, am revenit la Siliștea. Practic, verificăm dacă a mai rămas ceva, dacă mai sunt vestigii".

Iar ceea ce s-a găsit aici a întrecut toate așteptările.

Într-o singură zi de cercetări la Siliștea, au fost îndepărtate urmele vechilor secțiuni, pentru că fusese mult pământ depus deasupra, precum și sedimentele depuse la săparea fortificațiilor din Primul și din cel de-Al Doilea Război Mondial. Cât ai clipi din ochi, au ieșit la iveală urme ale unor pereți construiți din lut ("lipitură"), paie și lemn din prima Epocă a Fierului (cca 1150-1050 a. Chr.), pământ ars și urme de cenușă. Urme de vatră de foc, poate un cuptor și pereți din lut - o locuință mai veche de 3000 de ani! Și acela a fost doar începutul.

Zeci de fragmente ceramice, obiecte din piatră șlefuite și oase de mari dimensiuni, de animale, au ieșit la iveală într-o zingură zi din pământul dat la o parte de utilaj și de lopețile pakistanezilor. "Datarea ar putea fi în jurul anului 1100 înainte de Hristos (cam atunci era cucerită Troia! - n.r.) dar sunt și numeroase fragmente ceramice. Și această depunere, pată de cenușă, trebuie cercetată. Pentru noi este destul de interesant și suntem intrigați să vedem legătura dintre această depunere de cenușă și acest pământ ars. Foarte interesant!", a mai spus dr. Stănică Pandrea, experimentatul șef al Secției Arheologie.

În aceeaș zi, dr. Costin Croitoru transmitea, în direct, imagini surprinse la proaspătul șantier arheologic de la Siliștea, precum și interviul luat, la fața locului, de subsemnatul. Inclusiv imagini inedite cu jurnalistul care descoperă vârful de săgeată de silex și i-l oferă dr. Pandrea, spre cercetare!         

 

"Este cea mai importantă descoperire din cariera noastră de arheologi!"

La trei zile după ce am străbătut, la pas, misteriorul sit de la Siliștea, prin arșița și praful popinei, investigațiile au fost continuate de arheologul Viorel Stoian și de colegul său, Vasilică Vernescu (conservator). Cei doi au descoperit, inițial, un mormânt de înhumație din sec. IV a. Chr., care va pune, cu siguranță, pe jar, toată lumea științifică și va scoate Brăila din anonimat. 

"Azi, împreună cu Vasilică Vernescu (conservator), colegul meu, am pus din nou Brăila pe harta descoperirilor arheologice (...) Surpriza este cu atât mai mare cu cât popina de la Siliștea era cercetată în proporție de peste 80% și nu ne mai așteptam la mare lucru. Dar niciodată nu știm ce ascunde pământul. Și cercetările încă nu s-au încheiat! Sperăm să avem 2 săptămâni norocoase în descoperiri (...) Îi mulțumesc în primul rând Lui Dumnezeu pentru că mi-a oferit posibilitatea să trăiesc aceste momente frumoase și în al doilea rând colegilor mei, conf. univ. dr. Costin Croitoru (manager interimar) și dr. Stănică Pandrea (șef Secție Arheologie) pentru că m-au ajutat cu tot ce am avut nevoie pentru a lucra pe acest șantier", exclama, entuziasmat, Viorel Stoian pe pagina sa de Facebook, în ziua de 17 septembrie. Postarea din 21 septembrie a neobositului arheolog dovedește, o dată pentru totdeauna, că investigațiile de la Siliștea - despre care vă vom relata, pe larg, în curând - vor schimba istoria și vor aduce Brăila pe harta celor mai mari descoperiri arheologice: 

"Azi, generația noastră de arheologi, de la Muzeul Brăilei "Carol I", a strălucit. Acest mormânt de războinic scit este cea mai importantă descoperire din cariera noastră de arheologi de până acum. Are un inventar arheologic consistent și așteptăm cu nerăbdare să vă prezentăm oficial această descoperire, când vom avea toate informațiile și analizele de laborator finalizate".

Vă vom spune doar că arheologii au recuperat săgețile de bronz și celelalte obiecte aflate în mormântul războinicului și că ele se află, deja, la restaurare, în laboratoarele muzeului. Și asta nu e tot!

Pe 23 și 24 septembrie, Viorel Stoian anunța că, la Siliștea, a fost descoperit cel de-al doilea mormânt de înhumație, tot al unui războinic. Iar lângă defunct a fost descoperit scheletul unui cal (!) ce fusese îngropat odată cu acesta - o practică funerară străveche.  

"Cel de al doilea mormânt ni s-a arătat de vreo trei zile, dar abia azi îl putem prezenta publicului. Știam eu de ce am scris că generația noastră de arheologi a strălucit zilele acestea! Lângă defunct, este îngropat un cal. După inventarul mormântului, pare a fi tot un războinic scit", consemna, pe pagina sa de Facebook, arheologul brăilean.

 

La Siliștea-popină, artefacte de mii de ani

Potrivit cercetărilor arheologice de până acum, la Siliștea-popină se află o așezare hallstattiană (prima Epocă a Fierului - 1150-350 a. Chr.), cu vestigii din Culturile Babadag I și II, dar și din Epoca Bronzului târziu (cca 1500 - 1100 a. Chr.). Au fost identificate, de asemenea, urme de locuire aparținând Culturii Boian-Giulești (Neolitic). Situl de la Siliștea este o așezare nefortificată din Epoca Bronzului/Prima Epocă a Fierului (Hallstatt), cercetată pe parcursul mai multor campanii arheologice, întreprinse, la început, de regretatul dr. Nicolae Harțuche. Ultima campanie de săpături arheologice a fost efectuată aici în anul 2005. Artefactele descoperite la Siliștea pot fi admirate în sălile Muzeului Brăilei "Carol I", din Piața Traian nr. 3.   




Categorie articol: 

Din cauza unor probleme ce țin de platforma Facebook, secțiunea “Comentarii” de pe platforma noastră online nu este, pentru moment, funcțională. Ne cerem scuze pentru acest incovenient și sperăm că situața va fi rezolvată cât mai curând.

Va puteți exprima opiniile, în continuare, pe pagina Facebook a cotidianului nostru,

https://www.facebook.com/Obiectiv.VoceaBrailei

Like / Share

Comentarii