• Dorel Beșleagă este antrenor de arte marțiale și, în afara ringului, are ca pasiune desenul și tatuajele • este unul dintre primii tatuatori care au activat în Brăila, încă din primii ani după Revoluție, și unul dintre puținii care continuă să o facă • în anii '90 lucra cu ace prinse între bețe de chibrit, pentru puținii prieteni care se încumetau să-și facă un tatuaj • acum folosește scule profesionale, iar clienții sunt în număr tot mai mare, în special tineri pentru care tatuajele au devenit un adevărat accesoriu care să le scoată în evidență statutul social
Dacă în anii '90, în România, tatuajele erau un subiect tabu, în zilele noastre prin social media au devenit ceva normal, îndeosebi în rândul tinerilor. După Revoluție, tatuajele erau atribuite băieților „răi”, pușcăriașilor sau prostituatelor, pe când în 2023 au ajuns să fie ceva cool, un fel de accesoriu imprimat pe piele sau o carte de vizită pentru anumite cercuri restrânse. A ajuns să fie ridicat la rang de artă. Dacă vorbim despre Brăila, rare sunt cazurile în care într-un grup de tineri nu există cel puțin o persoană care să nu aibă un tatuaj oricât de mic sau neînsemnat ar fi el. Unul dintre pionierii tatuajelor în Brăila și singurul care a rămas activ până în ziua de azi este Dorel Beșleagă, președintele și antrenorul clubului AS Doru Team. Acesta ne-a împărtășit viziunea sa despre arta de a desena pe piele și despre impactul tatuajelor în rândul noilor generații.
Cine este Dorel Beșleagă
Fost profesor de desen, absolvent al liceului de Arte și al Facultății de Arte, în prezent președinte și antrenor al clubului AS Doru Team, acesta a fost printre primii tatuatori din Brăila. „Eu fiind tatuat încă din anii '90, lumea își făcea o idee preconcepută despre mine și mă asocia cu tot felul de personaje negative. Unii spuneau că-s pușcăriaș, alții știau că sunt cu sportul de contact și ajungeau să-mi spună golan, bătăuș sau orice altceva, exact ceea ce nu eram. Eu sunt sportiv și am fost sportiv și probabil din cauza asta eram asociat cu treaba asta, cu bătaia, dar sportul nu are legătură cu bătaia. În viața mea am făcut și școală. Am făcut doar școală de artă, liceul de artă și facultatea de artă. Meseria mea este de designer publicitar. Am lucrat și în publicitate și am fost și profesor de desen 5 ani de zile, dar din cauza faptului că salariu era foarte foarte mic, n-am putut să mă susțin financiar. Din cauza asta am renunțat la a mai fi profesor, m-am dus și am lucrat la privat ca designer publicitar, iar după am început să lucrez pe cont propriu. Ca să tatuezi nu trebuie să ai facultate de artă, dar trebuie să ai măcar o școală făcută cu un profesor, să-ți explice cineva regulile. Cu tot talentul pe care-l ai trebuie să știi și niște reguli.”
Începuturile artei de a desena pe piele în Brăila
Dorel Beșleagă a fost unul dintre pionierii tatuajelor în Brăila, imediat după Revoluție, când ușile spre democrație s-au deschis larg, iar printre alte curente în România s-a dezvoltat treptat și arta de a tatua. „Am pornit de la dragostea pentru desen. Eu desenez de la 5 ani. Am intrat la liceul de artă și în perioada aceea am văzut la mine în cartier, în Mogador-Radu Negru că lumea își făcea tatuaje. Am încercat și eu să tatuez pentru că știam să desenez. Am început undeva în anii 90. Poate și datorită anturajului am vrut să încep să tatuez. La început am tatuat cu acul, cum se tatua pe atunci. Tehnica era alta în acea vreme. Un ac de cusut care era foarte bine ascuțit, îl băgai între patru chibrituri, îl înfășurai cu ață normală la vârf, îl băgai în tuș și îl înfigeai cu mâna. Asta era tehnica de atunci. Cam așa am început eu cu tatuajele. Știam în Brăila pe câțiva care tatuau. Nu pot să zic că erau cine știe ce oameni, culți sau școlarizați în domeniul ăsta. Am trecut de la tatuarea cu aparate improvizate din anii 90, la aparate profesionale după anii 2000. Undeva la începutul anilor 2000-2002 , în viața mea sportivă a venit un băiat, Nicolae Gârbă, care mi-a deschis cumva orizontul să fac asta la un nivel profesional. Până să-l întâlnesc pe el eram la nivel de amator. Îmi făceam tatuaje doar mie și prietenilor. Prietenul acesta al meu m-a sfătuit să-mi cumpăr un aparat profesional. În acea perioadă aparate profesionale nu aveai de unde să cumperi. Ne-a făcut comandă cineva de la București, Costea Zoti. La nivelul actual este un mare tatuator. Ne-a făcut comandă de un aparat din America și am plătit la momentul acela 700-800 de dolari. Deci acum 20 de ani am început să o fac la nivel profesional. Acum se găsesc pe piață aparate. Acum am ajuns să cumpăr aparate de peste 1.000 de euro. În ziua de azi talent să ai, niște bănuți și poți să faci orice. Însă chiar dacă ești talentat trebuie să studiezi desenul. Ca orice altă meserie, trebuie învățat.”
Legătura dintre tatuaje și kickboxing
Încă din perioada Coloseumului, gladiatorii erau însemnați de către stăpâni pentru a ști oamenii din ce ludus (școală de gladiatori) fac parte, iar unii erau măzgăliți pentru a-și intimida adversarul.
”Legătura dintre tatuaj și kickboxing aproape că nu există, dacă vorbim de tatuator, nu de cel tatuat. Tatuatorul trebuie să fie o persoană sensibilă, sportivul nu este o persoană sensibilă, practicantul de arte marțiale nu este o persoană sensibilă. Pur și simplu așa s-a întâmplat în cazul meu să-mi placă artele marțiale și să fiu talentat la desen, să-mi placă arta.
În general, practicanții de sporturi de contact kickboxing, MMA, ca să dea bine pe sticlă, ca să dea bine la o competiție, cam toți se tatuează. În primul rând este modern, nu mai este considerat tabu cum era odată. Și după ce că este modern este și un mod de a impresiona și chiar de a-l speria pe adversar. Dacă este foarte tatuat și știe ceva «meserie» impresionează prin alură și, când ajunge la un nivel înalt, dă foarte bine la televizor. Deci e o legătură foarte bună între una și alta”.
Procesul în realizarea unui tatuaj și sculele de care ai nevoie
Totul pare ușor în epoca vitezei, mai ales cu ajutorul internetului, dar pentru realizarea unui tatuaj îți trebuie îndemânare, aparatură bună și foarte multă răbdare. „Procesul începe cu pregătirea pielii în primul rând, după care se face desenul. Eu îl fac cu mâna liberă deci nu am nevoie de șabloane sau alte chestii. Se face un contur fin cu un ac foarte subțire, iar după treaba asta începe tatuarea efectiv. După ce se finalizează tatuajul, se începe curățarea pielii, cu un săpun special antibacterian, apoi se dă pielea cu cremă și se pune folie. Acesta este procesul. Se procedează la fel în toate tatuajele, fie că faci un tatuaj mic sau mare. O literă pe deget poate să dureze și jumătate de oră. Un tatuaj poate să dureze de la o jumătate de oră la ore întregi. Eu am tatuat și 13 - 14 ore încontinuu un singur om, asta în funcție de tatuaj și în funcție de rezistența omului.
Sunt zone din corpul nostru care dor mai tare sau mai puțin. Aceeași zonă pe un om poate să-l doară foarte tare, iar alții nu simt deloc durere. Am tatuat oameni pe coaste care n-au simțit nimic. În general femeile, fetele rezistă mult mai tare la durere decât bărbații. Zic de marea majoritate, nu toate. Am întâlnit persoane care aproape adorm, pentru că au rezistență foarte mare la durere.
În primul rând trebuie să ai un aparat profesional, o sursă profesională, iar acele și tușurile trebuie să fie de foarte bună calitate, nu luate din China, nu ieftine. Deci ace și tușuri de calitate. Eu lucrez cu ace cartuș nu cu ace tijă pentru că după părerea mea acele tijă nu-s așa bune și nu poți să faci lucrurile pe care le poți face cu acele cartuș, plus că cele cu tijă sunt foarte ieftine. Acele cartuș sunt pur și simplu niște ace lipite pe o tijă de fier, iar acele cartuș sunt vârfuri de plastic sau de inox care se atașează aparatului de tatuat. Vârfurile de plastic sunt de unică folosință, vârfurile de inox sunt vârfuri care se sterilizează, dar acum cel mai indicat este ca toate produsele să fie de unică folosință. La un tatuaj mediu folosesc de la trei la cinci ace”.
Vârsta de la care copiii își fac tatuaje și motivele pentru care o fac
Tot mai mulți copii își fac tatuaje de la o vârstă fragedă pentru a fi în trend și pentru a se „flexa” (lăuda) în grupurile din care fac parte și nu numai. „Ei vin de pe la vreo 15 ani, 16 ani... Dar îi primesc numai cu acordul parinților, adică dacă vine cu părintele de mână, iar acesta îmi demonstrează că este părintele copilului. Nu cu vreo scrisoare, nu cu altceva. Dar in general după 18 ani. Cel puțin la mine... Nici nu mă uit dacă nu au 18 ani.
Media celor care vin să se tatueze este între 18 și 25 de ani. Ceilalți care sunt mai mari de vârstă vor să le astupi tatuaje vechi sau pur și simplu nu vor să le mai aibă pentru că nu-i mai reprezintă.
În general, în Brăila vor ca să impresioneze, dar nu zic de toată lumea. O parte dintre ei, poate 20 - 30% fac ceva ce-i reprezintă, mai mult de jumatate fac că așa e moda și nu prea contează ce au pe ei. Își fac aceleași tatuaje pe care și le-au făcut și prietenii lor. Le fac de modă sau ca să pară mai duri, să impresioneze alți tineri. Important să fie măzgăliți cu ceva închis la culoare să se vadă puternic sau cu ceva foarte colorat. Oamenii vor tatuaje foarte stridente. Mai nou sunt apreciate tatuajele șterse. Este o modă, un trend sau pur și simplu vor să arate altfel decât sunt. Și eu sunt tatuat. Am vrut să fiu altfel decât sunt în realitate. Eu ocupându-mă cu arta și cu desenul”.
Sfaturi utile pentru cei care vor să își facă tatuaje
Mulți oameni se tatuează fără să știe riscurile și fără să țină cont de anumite reguli pe care ar trebui să le spună orice tatuator.
”Lumea se tatuează vara. Vara nu trebuie să te tatuezi. Dacă te tatuezi nu te duci o săptămână, două înainte la plajă și bineînțeles după ce ți-l faci două, trei săptămâni, o lună, depinde de la om la om. Perioada optimă de tatuat ar fi din luna septembrie-octombrie cam până în luna aprilie, maxim mai. Din luna mai, toți care vor să se tatueze o fac pe riscul lor. Nu trebuie să te expui la soare cel puțin cu o săptămână înainte. Nu poți să vii cu mâna roșie, cu mâna bronzată. Să eviți soarele, să te dai cu o cremă hidratantă, dacă te duci la plajă să îl dai cu o cremă solară de protecție maximă ca să păstrezi pigmentul, culoarea și intensitatea ca să rămână așa cum l-ai făcut. Ăsta este un mit. Niciodată nu va rămâne așa cum l-ai făcut. Trebuie să respecți regulile de îngrijire pe care ți le zice tatuatorul. Dacă nu ai stat la soare, în apă fierbinte, în medii toxice cu praf, cu animale, tatuajul în 3 zile trebuie să fie vindecat la suprafață. Dar trebuie dat în continuare cu o cremă hidratantă”.
Sfat pentru tinerii care vor să se tatueze și să se apuce de această artă
În încheiere, tatuatorul și senseiul Dorel Beșleagă a dorit să ofere câteva sfaturi tinerilor din noua generație.
„Sunt de acord cu generația pe care eu o numesc generația Instagram-TikTok. Sunt elevii mei la sală, sunt prietenii mei, sunt ca și copiii mei. Și de asta îi sfătuiesc pe toți cei care vor să-și facă tatuaje, să și le facă cu acordul părinților, să și le facă cu minte, să nu se tatueze pe zone care i-ar afecta la locul de muncă. Să se gândească ce vor să facă în viață! Să nu se tatueze în locuri vizibile. După ce se pun la punct cu meseria care să le asigure un venit financiar ok, pot să-și facă unde vor ei tatuaje. Arta tatuajului este meserie vocațională. Dacă alegi să faci arta tatuajului trebuie să o faci după o școală de desen. Dacă nu ai habar de desen sau de anatomia corpului, acolo nu va ieși bine, vei da buleală. O meserie care nu este de tine o faci cu greu. La un moment dat te apuci de altceva”.
Cum au apărut tatuajele
Povestea tatuajelor a luat naștere cu mult înainte de Hristos și continuă să evolueze de la an la an. Originea cuvântului „tatuaj” provine din limba engleză, care la rândul ei l-a împrumutat, ajungând la forma actuală tattoo. Termenul își are rădăcinile în zona arhipelagurilor polineziene unde se întâlnea sub diferite forme, printre care cea mai cunoscută este „tatau”, care înseamnă „a lovi, a desena, a marca, a imprima”. Conform surselor istorice, locul de baștină al tatuajelor este Egipt. Dacă în Antichitate tatuajele reprezentau membrii anumitor religii, sclavii, soldații, gladiatorii, semne ale prostituției, ranguri sau tot felul de obiceiuri ale regiunii respective, în zilele noastre tatuajele marchează de cele mai multe ori trăirile și tot ce ține de viața personală a oamenilor, lauda sau apartenența la un grup. Spre exemplu, în Egiptul Antic tatuajele reprezentau semne ale prostituției, iar în Grecia și Roma Antică marcau sclavii sau membrii anumitor religii. În zilele noastre majoritatea artiștilor, sportivilor sau actorilor de la Hollywood au răspândit moda tatuajelor, „virus” ce îi inspiră pe mulți dintre tinerii de azi.
