După mai bine de un deceniu de incertitudini, orgolii şi certuri, care până la urmă au dus la un proces în instanţă, între municipiul Brăila şi comuna Chiscani, situaţia Staţiunii Lacu Sărat a fost tranşată de o decizie definitivă a Justiţiei. Curtea de Apel Constanţa a emis o sentinţă ce nu mai poate fi nici comentată şi nici atacată de nimeni: dreptul de administrare a Staţiunii Lacu Sărat îi aparţine Chiscaniului. De vineri, 8 iulie, de când decizia a fost publicată pe site-ul instanţei constănţene, dreptul de a încasa taxe şi impozite de la agenţii economici din staţiune îi aparţine, aşadar, comunei învecinate cu Brăila.
Verdictul dat de judecători a fost primit cu surprindere, atât la nivelul Primăriei Brăila, cât şi printre principalele firme a căror activitate este legată de existenţa lacului sărat. "Are Chiscaniul capacitatea financiară de a investi în modernizarea staţiunii?", se întreabă aceştia. Aşa pune problema, de exemplu, şi primarul Marian Dragomir. Tot el vorbeşte, însă, şi despre soluţia cea mai la îndemână: asocierea comunei cu municipiul şi cu Consiliul Judeţean, astfel încât lucrurile să poată fi urnite în ceea ce priveşte Staţiunea Lacu Sărat.
"Sentinţele definitive şi irevocabile ale instanţelor de judecată trebuie să fie aplicate şi mai puţin comentate. De azi, contează mai puţin ce a fost şi trebuie să ne gândim la ce vom face. Poate comuna Chiscani singură să susţină financiar modernizarea staţiunii Lacu Sărat? Eu cred că nu şi atunci consider că este obligatoriu să demarăm asocierea dintre Consiliul Judeţean Brăila, Primăria Municipiului Brăila şi Primăria Comunei Chiscani, pentru a moderniza această staţiune. Am avut discuţii preliminare cu preşedintele CJ şi cu primarul din Chiscani, atât înainte cât şi după anunţarea deciziei instanţei de judecată şi vă spun că suntem de acord cu asocierea. Urmează să discutăm, fără orgolii, condiţiile asocierii, având un singur scop: modernizarea staţiunii!", ne-a declarat primarul Brăilei, la scurt timp după verdictul Curţii de Apel Constanţa.
Ce se va întâmpla în continuare
Marian Dragomir ne-a mai spus că deocamdată aşteaptă ca instanţa de judecată să emită şi motivarea sentinţei, pentru a înţelege mai bine ce a stat la baza deciziei magistraţilor."Ce ştim până acum este că verdictul sună în felul următor: «Unitatea Administrativ Teritorială Brăila rămâne proprietarul staţiunii, iar administrarea îi aparţine Primăriei Chiscani». Sperăm ca acest aspect să fie lămurit mai în detaliu în motivarea sentinţei", spune Dragomir. Primarul Brăilei acceptă, însă, că, idiferent cum va suna motivarea, un lucru este sigur: taxele şi impozitele încasate de la agenţii economici din staţiune vor merge către Chiscani. În acest context, l-am întrebat pe Dragomir de ce ar mai fi interesat municipiul să se asocieze cu Chiscaniul pentru modernizarea staţiunii. Mai exact, ce-i iese Brăilei din această afacere? "Câştigul va fi indirect, în sensul că mai mulţi turişti în Lacu Sărat înseamnă mai mulţi turişti şi în Brăila. Cei care vin la băi acolo trebuie atraşi şi spre municipiu, să viziteze oraşul, să se oprească la o terasă, la un restaurant, să cumpere un suvenir... În ceea ce priveşte banii colectaţi din taxe şi impozite, unul dintre termenii asocierii pe care o vom face va fi convenţia că banii respectivi vor fi reinvestiţi în administrarea staţiunii, nu pentru alte scopuri", precizează Marian Dragomir.
Potrivit primarului Brăilei, în perioada imediat următoare, va fi o întâlnire între reprezentanţii Brăilei, Chiscaniului şi Consiliului Judeţean, la nivel de primari şi viceprimari, respectiv de preşedinte şi vicepreşedinţi, pentru definitivarea asocierii.
Primarul din Chiscani, Costică Cojea, se declară din start de acord cu asocierea respectivă. "Ne vom uni cu CLM Brăila şi Consiliul Judeţean pentru a urni staţiunea din loc. Trebuie ca Lacu Sărat să fie pentru Brăila ceea ce este în prezent staţiunea Felix pentru Oradea", ne-a declarat Cojea. Acesta spune că este cât se poate de deschis pentru o bună colaborare cu Primăria Brăila şi CJ, dar atrage atenţia că procesul de definitivare a viitoarei asocieri va fi unul destul de complex. "Va urma o negociere, inclusiv la nivel de contabili ai celor două UAT, deoarece în staţiune există obiective aflate în patrimoniul municipiului Brăila, altele sunt ale comunei Chiscani, deci sunt destul de încâlcite iţele".
Cea mai bogată comună din judeţ
Circa 7 miliarde de lei vechi ar urma să intre în bugetul comunei Chiscani din taxele şi impozitele colectate din staţiune. "Nu putem vorbi deocamdată de cifre exacte, dar dintr-un calcul aproximativ încasările se vor situa în jurul sumei de 700.000 lei", spune primarul Cojea. Astfel, Chiscaniul ar urma să devină cea mai bogată comună din judeţul Brăila, în contextul în care tot aici se duc şi impozitele plătite de Promenada Mall, din Vărsătura, dar şi cele colectate de la agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea pe platforma fostului combinat chimic.
Pentru firmele din Staţiunea Lacu Sărat, faptul că vor plăti impozite către Chiscani nu este tocmai o nenorocire, deoarece sumele solicitate la nivel comunal sunt mult mai mici decât cele încasate de municipiu. "Pentru Chiscani vom plăti cam 130.000 lei pe an, faţă de 200.000 lei, cât dădeam pentru Brăila", spune Sorin Boşneag, directorul "Unita Turism", cel mai mare agent economic din Lacu Sărat. În ciuda acestei "uşurări" la plata impozitelor şi taxelor, Boşneag e de părere că, în mod normal, o staţiune de talia Lacului Sărat nu are ce căuta în administrarea unei comune. "Chiscani nu are capacitatea de a contribui cu cotă parte la proiectele finanţate cu bani europeni de care staţiunea are urgentă nevoie şi care au întârziat ani de zile din cauza acestui proces finalizat abia acum. Fără o asociere cu Brăila, Chiscaniul nu are cum să investească în infrastructura acestei staţiuni", ne-a declarat Sorin Boşneag. Potrivit acestuia, în momentul de faţă îşi desfăşoară activitatea în staţiune circa 7 agenţi economici, cu caracter permanent, cărora li se adaugă cei cu activitate sezonieră, pe timpul verii.
O staţiune în paragină
După cum toţi brăilenii ştiu prea bine, ceea ce îi lipseşte în prezent Staţiunii Lacu Sărat sunt investiţiile în infrastructură şi în arhitectura peisagistică. În afară de reţeaua de alimentare cu apă, care a fost modernizată recent în cadrul Programului Operaţional Sectorial de Mediu, nimic n-a mai "mişcat" aici în ultimii 15 ani. Aleile sunt pline de gropi, spaţiile verzi seamănă cu o junglă, din cauza vegetaţiei crescute sălbatic, plaja din staţiune se bazează pe aceleaşi duşuri din vremea regimului comunist, aspectul general al clădirilor este unul urât - ca să nu ne exprimăm foarte dur.
Pentru ca întregul obiectiv să fie adus la standarde moderne, este nevoie de multă muncă, mulţi bani, dar şi de mult timp. Abia din primăvara anului viitor s-ar putea începe lucrările concrete de reabilitare. Până atunci trebuie făcută asocierea amintită mai sus, apoi trebuie găsită finanţare pentru investiţiile necesare.
Cum va arăta staţiunea peste câţiva ani?
La această întrebare există răspunsuri oferite de un Plan de Urbanism Zonal, care a fost făcut, cu cheltuieli considerabile, de municipiul Brăila, în urmă cu câţiva ani. Mai exact, PUZ-ul respectiv a devenit oficial după ce a fost votat de CLM Brăila, în 2011. El nu a putut fi aplicat, însă, deoarece procesul între Brăila şi Chiscani era atunci în plină derulare. L-am întrebat pe primarul Marian Dragomir dacă viitoarele investiţii se vor face în concordanţă cu prevederile PUZ-ului din 2011. Acesta ne-a spus că încă nu a avut timp să se pună la curent cu prevederile documentului respectiv dar că, în principiu, dacă are o viziune modernă, acesta ar trebui să rămână valabil, pentru a nu se mai cheltui bani pentru un PUZ nou.
Primarul Chiscaniului, Costică Cojea, se declară şi el în favoarea PUZ-ului întocmit de Brăila, cu amendamentul că şi Chiscaniul are, de asemenea, un plan de dezvoltare pe termen lung, care se referă, însă, la amenajarea zonei din jurul Lacului Sărat 2.
Ce propune planul de urbanism
Plan de Urbanism Zonal întocmit de specialişti şi votat de consilierii locali brăileni în 2011 promitea să schimbe din temelii staţiunea şi să o transforme într-un obiectiv turistic de interes naţional. După cum cotidianul nostru vă informa la vremea respectivă, în respectivul plan se prevedea, printre altele: crearea unui sens giratoriu la intrarea în staţiune, din DN21 (drumul naţional 21 Brăila-Slobozia); crearea unui al doilea acces auto în staţiune, din DC8 (mai exact dinspre drumul comunal ce trece prin spatele lacului); modernizarea traseelor auto şi pietonale existente şi realizarea unor artere noi; realizarea de locuri de parcare noi, cele existente fiind insuficiente în cazul unor manifestări de amploare, ce implică o mare aglomerare de vizitatori; oglinzi de apă, fântâni arteziene, reabilitare spaţii verzi; un nou complex hotelier, la intrarea dinspre DN21; motel în vecinătatea accesului din DC8; vile în zona de nord, între cele trei alei carosabile existente şi propusese pentru modernizare. Totodată, planul de urbanism mai propunea realizarea unor spaţii pentru cultură, cum ar fi pavilion de muzică, sală polivalentă, cazinou, amfiteatru; spaţii comerciale; extinderea mănăstirii "Sf. Pantelimon", cu spaţii de dezbateri pentru elevi şi muzeu religios; construcţii sportive - teren de fotbal, pistă de atletism, terenuri de sport cu vestiare, bazin olimpic şi piscine, locuri de joacă pentru copii, skateboard; recondiţionarea spaţiilor verzi existente şi realizarea unui parcurs pietonal prin pădure, în legătură cu aleile învecinate.
Fostul primar Aurel Simionescu, în mandatul căruia s-a realizat acel PUZ, ne explica, în 2011, că ceea ce au votat consilierii locali nu face decât să reglementeze harta viitoarelor investiţii ce vor fi făcute în staţiune. Concret, în PUZ se specifică unde e voie să se mai construiască hoteluri, unde trebuie făcute vilele, unde se poate face stadion, piscină, alei noi etc. Se stabileşte, deci, cadrul legal pentru realizarea investiţiilor. "Pe latura de utilităţi, infrastructură, trebuie să investească autoritatea publică responsabilă cu administrarea staţiunii. Spaţiile de cazare sau divertisment pot fi realizate şi cu investiţii private, dar strict în locaţiile prevăzute în PUZ", spunea Simionescu. Tot atunci, fostul edil al Brăilei sublinia că, până când nu se finalizează litigiul dintre Brăila şi Chiscani, nu se poate concretiza nimic din prevederile planului de urbanism.
În sfârşit, procesul este gata, iar atât Brăila cât şi Chiscani, dar şi CJ, prin noul preşedinte, Francisk Iulian Chiriac, se declară de acord să coopereze pentru salvarea staţiunii, fără orgolii inutile, doar pentru binele comunităţilor locale şi judeţene. Dar rămâne de văzut cum şi mai ales cât de repede se vor derula lucrurile.
