În ultimii trei ani, judeţul Brăila a beneficiat de investiţii de sute de milioane de lei - circa 400 milioane, mai exact - pentru extinderea şi modernizarea reţelei de alimentare cu apă potabilă şi a reţelei de canalizare. Concret, mai multe comune din judeţ au avut oportunitatea de a se racorda la o reţea de apă potabilă şi la un sistem de canalizare graţie acestei investiţii realizate în proporţie 77% cu bani europeni, prin Programul Operaţional Sectorial (POS) de Mediu. Restul banilor a fost asigurat de la bugetul de stat, bugetul local, plus un împrumut contractat de Compania de Utilităţi Publice "Dunărea" Brăila, cea care va administra sistemul de apă şi canalizare din întreg judeţul. Cu milioanele de la UE s-au instalat sute de kilometri de conducte, s-au amenajat şi dotat staţii de tratare şi pompare şi s-au construit rezervoare pentru înmagazinarea apei. Mai multe firme au fost implicate în proiectarea şi construirea acestor obiective. Printre acestea s-au numărat "Tancrad" SRL, "Arcon AG" SA, TMUCB SA, "Hidroconstrucţia" SA, "Integral" SA. Pe lângă aceste firme româneşti, au avut contracte de lucrări şi firme străine, precum "Ortiz Construcciones y Proiectos" SA, din Spania. În momentul de faţă, implementarea acestei uriaşe investiţii se află pe ultima sută de metri. Din zece contracte de lucrări, opt sunt deja finalizate, unul e realizat în proporţie de 98,3%, iar un altul e ceva mai întârziat, având un stadiu de finalizare de doar 45%.
Scopul final al investiţiei este legat, bineînţeles, de creşterea calităţii vieţii, atât în mediul urban cât şi în mediul rural. Altfel spus, s-a investit pentru ca populaţia din municipii, oraşe, comune, sate şi cătune să beneficieze de apă la robinet şi canalizare în curte.
Din păcate, la fel cum s-a întâmplat şi cu multe alte investiţii realizate în ultimii ani, cu fonduri generoase provenite de la Uniunea Europeană, şi în acest caz încep să apară probleme care ridică mari semne de întrebare asupra calităţii execuţiei şi mai ales a proiectării.
Apă cu ţârâita la Viziru
Un exemplu concret de proiectare deficitară a apărut zilele trecute în comuna Viziru, unde apa la robinet a început să se dea cu raţia, câteva ore dimineaţă, câteva ore seara. Asta deşi, la fel ca şi alte comune din judeţul nostru, Viziru a beneficiat de lucrări constând în "extindere reţele apă, rezervor nou, reţele de canalizare, staţie de pompare ape uzate". Toate aceste lucrări, incluse în proiectul general realizat prin POS Mediu, au presupus o investiţie de 17,4 milioane de lei (fără TVA). Contractul de execuţie a fost semnat cu firma TMUCB Bucureşti, la data de 24 ianuarie 2013. Şantierul a fost deschis efectiv în data de 4 februarie 2013, iar în prezent este finalizat. Astfel, graţie banilor europeni, comuna Viziru şi satul Lanurile au în prezent reţele de apă potabilă şi de canalizare care pot acoperi nevoile tuturor gospodăriilor.
Deci, fiecare cetăţean din Viziru şi Lanurile are posibilitatea să beneficieze de apă la robinet şi canalizare în curte, la fel ca oricare cetăţean din municipiul Brăila. Asta în teorie! În practică, situaţia nu stă deloc aşa. E drept că aproape toate gospodăriile din Viziru şi Lanurile sunt conectate în prezent la reţeaua de apă, însă posibilităţile de livrare a apei se dovedesc a fi limitate. Pe parcursul săptămânii trecute, locuitorii din Viziru au avut apă la robinet cu program, câteva ore dimineaţă, câteva ore seara. În restul zilei, livrarea apei a fost sistată. "Ne-am racordat la reţea în 2012, iar până în primăvara acestui an nu au fost probleme. În ultima vreme, însă, au început să apară întreruperi din ce în ce mai dese. Ni s-a oprit apa pe motiv că s-a ars o pompă şi a trebuit înlocuită, apoi s-a oprit pentru că s-a spart o conductă şi tot aşa, au apărut astfel de întreruperi invocându-se tot felul de motive. Problema s-a acutizat în prima săptămână a lunii iunie când, efectiv, ni s-a dat apă cu program, dimineaţă şi seara, mai rău ca pe vremea comuniştilor", ne-a informat, într-o sesizare trimisă pe adresa redacţiei, Andra Pârlog, o abonată la reţeaua de apă a comunei Viziru.
Indignată de această situaţie, reclamanta a încercat să obţină o explicaţie de la autorităţile locale. I s-a spus că, după ce a crescut numărul gospodăriilor din comună racordate la reţea, sistemul nu mai poate face faţă necesarului de apă. "Încercând să aflu ce se întâmplă şi care e motivul pentru care primim apă mai puţină decât pe vremea comunistă, adică două ore dimineaţa şi seara, am aflat cu stupoare că, deşi avem contract pentru a primi apă potabilă non-stop, nu cu găleata, s-a decis să ni se livreze cu raţia, deoarece a fost estimat un consum mai mic decât cel existent, iar sistemul nu poate acoperi cererea, după ce a crescut numărul de racordări la reţea. Probabil se merge pe ideea că «lasă, că ăştia de la ţară nu au avut toată viaţa apă decât de la fântână, nu ştiu ei ce e aia, deci nu zice nimeni nimica... Dă-le acolo, cât să nu zică că şi-au tras apă degeaba...»", mai spune Andra Pârlog.
"Îşi udă grădinile cu apă de la robinet, că le e mai comod!"
Primarul comunei Viziru, Dima Priceputu, recunoaşte că este o problemă cu apa potabilă şi spune că se întâmplă acest lucru din cauza subdimensionării sistemului. "Problemele au apărut după ce s-a încălzit vremea. Fiind secetă mare, mulţi dintre cei racordaţi au început să îşi ude grădinile cu apă din reţea. Nu se pune problema să nu plătească, fiindcă toţi au apometre, însă preferă să dea 4 lei pe mia de litri de apă, dar să ştie că îşi salvează legumele din grădină. Numai că în felul ăsta se golesc foarte repede cele două bazine de înmagazinare de la noi din comună. Acestea au capacitatea de 300 metri cubi, respectiv 250 mc şi sunt alimentate de staţia de tratare a apei din comuna Unirea. Staţia respectivă poate trata cam 1.300 metri cubi de apă în 24 de ore, şi trebuie să alimenteze atât Viziru şi Lanurile, cât şi comuna Unirea şi satul Valea Cânepii. Atunci când creşte foarte mult consumul, staţia de la Unirea nu mai face faţă. Iar dacă în bazinele noastre de la Viziru apa ajunge la un anumit nivel, trebuie să oprim livrarea, că dacă se golesc de tot se poate avaria sistemul de pompare", ne-a explicat primarul Priceputu. Acesta ne-a informat că în comuna Viziru sunt în prezent 1.200 de abonaţi, iar în satul Lanurile sunt 700. Cei mai mulţi dintre aceştia s-au racordat la reţea şi au semnat contracte de livrare a apei în ultimele luni. Racordările nu s-au încheiat, însă. În Viziru şi Lanurile mai sunt, în total, 200 de gospodării care aşteaptă să fie legate la conductele de apă potabilă. Ce se va întâmpla când vor fi racordate şi acestea? Va mai face faţă sistemul sau va capota definitiv? Sunt întrebări la care nu prea există răspuns...
Primarul Dima Priceputu spune că, cel mai probabil, capacitatea bazinelor de înmagazinare şi a staţiei de tratare de la Unirea au fost dimensionate pentru consumul casnic. Adică doar pentru băut, gătit şi spălat, în niciun caz pentru udarea grădinilor. "Probabil că nu au luat în calcul, când au proiectat sistemul, şi nevoia oamenilor de a iriga grădinile. Ce-i drept, în mod normal apa nu ar trebui folosită pentru aşa ceva. Dar probabil că, dacă s-a văzut cu apa la robinet, lumea nu mai munceşte să scoată apă din fântână ca să îşi ude zarzavaturile. E mai comod să legi furtunul la canal şi să dai drumul la robinet, chiar dacă asta presupune nişte costuri. Şi aşa apar aceste probleme. Sistemul nu face faţă, iar când bazinele ajung pe punctul de a se goli, trebuie întreruptă livrarea apei", spune primarul comunei Viziru. Pe lângă desele întreruperi, locuitorii din Viziru reclamă şi faptul că apa curge foarte tulbure uneori. "Dacă o laşi într-un bidon de plastic o vreme, vezi că pe fundul bidonului se depune multă murdărie. Ce fel de apă potabilă este asta?!", se întreabă retoric o femeie dezamăgită de calitatea serviciilor oferite de CUP "Dunărea" Brăila în Viziru.
Din păcate, conducerea CUP "Dunărea" a refuzat cu obstinaţie să ofere un punct de vedere în legătură cu situaţia de la Viziru. Am vrut să ştim dacă se poate vorbi despre o eroare de proiectare a sistemului de aducţiune cu apă din respectiva comună, însă directorul tehnic Constantin Toma a refuzat să ne dea o explicaţie. Cert este că, în cadrul investiţiei generale realizate prin POS Mediu, au mai fost consemnate greşeli de proiectare, recunoscute inclusiv de CUP "Dunărea". De exemplu, în satul Vărsătura sistemul de canalizare proiectat de firma "Tancrad" pentru a prelua gravitaţional apele uzate s-a dovedit nefuncţional. Pentru ca acea canalizare să poată funcţiona, totuşi, a fost nevoie să se găsească o altă soluţie, care a dublat costurile. Vom reveni.
