Mai mult de 200 de brăileni au participat, ieri, la dezbaterea publică pe tema defrişării unei porţiuni din Pădurea Stejaru. Şedinţa s-a ţinut în sala de festivităţi a Cabanei Stejaru, începând de la ora 14.00. Probabil că numărul participanţilor ar fi fost mult mai mare dacă locul de desfăşurare ar fi fost pe raza municipiului şi la o oră mai potrivită. În condiţiile în care Cabana Stejaru se află pe Şos. Buzăului, la aproape jumătate de kilometru distanţă de oraş, celor care nu au avut un mijloc de transport la dispoziţie le-a fost foarte greu să ajungă, astfel că au preferat să stea acasă. Chiar şi aşa, sala care a găzduit întâlnirea s-a dovedit neîncăpătoare pentru cei prezenţi. Foarte mulţi au stat în picioare, pentru că locurile pe scaun nu au putut nici pe departe să facă faţă cererii. Spaţiul insuficient şi caloriferele reci au fost, însă, inconvenientele cele mai mici. Problema cea mare a constat în sonorizarea extrem de proastă, pe alocuri chiar penibilă, care a făcut ca persoanele aflate în spatele sălii să nu înţeleagă nimic din ceea ce se discuta în faţă. Degeaba au adus cei de la Agenţia pentru Protecţia Mediului o boxă şi o staţie de amplificare. Microfonul capta deficitar cuvintele vorbitorilor, iar cablul era întrerupt pe undeva, aşa încât o parte din propoziţie se auzea, restul nu. Peste toate acestea se mai făcea şi câte o microfonie de toată frumuseţea din trei în trei minute, ţiuiturile din boxă zgâriindu-le timpanele celor din primele rânduri. Cei din spate au fost din ce în ce mai iritaţi de faptul că nu auzeau mai nimic, cei din faţă se ţineau de urechi din cauza microfoniei, iar în acest haos generalizat s-a derulat prima parte a şedinţei, cea în care investitorii care vor să taie o parte din pădure au avut posibilitatea să prezinte ce anume vor ei să facă acolo.
"Investitorii" e mult spus. În fapt, a fost prezent în sală doar Gheorghe Periverzov, împuternicitul celor 13 membri ai grupului de interese focusat pe tăierea copacilor. Acesta s-a mulţumit, însă, pe tot parcursul dezbaterii, să tacă şi să privească apatic spre sala care, în repetate rânduri, l-a huiduit pe el şi pe cei pe care îi reprezintă.
Raportul de mediu ce sintetizează intenţiile investitorilor a fost citit de un reprezentant al firmei angajate să întocmească documentaţia, "Danias" SRL Galaţi. Este vorba despre o doamnă care nu reuşea nicicum să se facă auzită la microfon. Citea din raport şi cei din spatele sălii nu distingeau decât un murmur neinteligibil. "Vorbiţi mai tare!", vociferau aceştia. Protestele participanţilor i-au determinat pe reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) - cei care asigurau condiţiile tehnice ale dezbaterii şi cărora li se poate reproşa, de fapt, precaritatea sonorizării - să o îndemne pe doamna respectivă să ţină microfonul mai aproape. "Păi îl ţin, domle, destul de aproape, ce vreţi, să-l bag în gură?!", a răspuns aceasta, iritată la rândul ei, iar umorul involuntar al replicii i-a făcut să râdă pe cei aflaţi în primele rânduri.
"Înfloriturile" raportului de mediu
Cert este că asistenţa nu prea a înţeles nimic din raportul de mediu care ar fi trebuit să reprezinte, de fapt, pledoaria investitorilor. Firma angajată de aceştia, "Danias" SRL, a încercat prin prezentarea acestui raport să demonstreze că tăierea copacii de pe circa 6 ha va avea un impact nesemnificativ asupra pădurii în ansamblu, care ocupă în total circa 424 ha. Potrivit autorilor documentaţiei, flora şi fauna nu vor avea deloc de suferit. Totodată, s-a făcut o prezentare succintă a ceea ce ar vrea investitorii să construiască acolo. Reamintim că grupul de iniţiativă este format din Valentin Chisoceanu, George Iurov, Elena Iurov (sora viceprimarului Alexandru Dănăilă, care între timp a plecat din România şi a renunţat la acest proiect n.n.), Costel Guruianu, Otilia Niţă, Leonard Mîrza, Laurenţia Mîrza, Cristian Niţă, Cristian Mîrza, Alexandra Periverzov, Virgil Voicu, Gina Chisoceanu, Ionel Stănilă, Gabriela Stănilă şi Mihai Periverzov. Fiecare dintre aceştia deţine câte o suprafaţă de teren de circa 1 ha şi fiecare anunţă că pe terenul său va face terenuri de sport, cu vestiare, drumuri de acces şi tot ce mai trebuie. Familia Mârza, Laurenţia şi Leonard, susţine, de exemplu, că intenţionează să construiască o pistă de atletism şi două piste de popice. Cristian Mârza ar vrea pe bucata lui de pădure şase terenuri de tenis, în timp ce Cristian Niţă şi-ar dori un teren de minirugby. Alexandra Periverzov - probabil rudă a lui Gheorghe Periverzov - a trecut în certificatul său de urbanism o sală de forţă şi fitness. Potrivit autorilor raportului de mediu, toate acestea, plus o pistă de carting şi câteva terenuri de handbal ar urma să se construiască în locul copacilor, pe suprafaţa de pădure deţinută de cei 13 "investitori". Pentru a se putea construi, însă, cele 13 ha trebuie scoase din fondul silvic şi trecute în intravilanul comunei Chiscani. Or tocmai asta a fost miza dezbaterii de ieri. Comunitatea locală a fost chemată să îşi exprime punctul de vedere legat de această chestiune. Conform procedurii, autorităţile de mediu trebuie să consemneze toate opiniile exprimate şi să ţină cont de ele atunci când iau decizia referitoare la emiterea sau nu a avizului de mediu.
Un "Nu!" hotărât defrişărilor
După aşa-zisa prezentare a raportului de mediu, din care marea masă a asistenţei nu a înţeles, de fapt, nimic, a urmat dezbaterea propriu-zisă, în care toţi cei care au vrut să îşi exprime opinia au putut-o face. Primul care a luat cuvântul a fost ex-consilierul judeţean Gabriel Musceleanu. "Brăila va putea organiza următoarea olimpiadă, la câte terenuri de sport vor fi aici!", a comentat acesta ironic. Apoi, pe un ton serios, l-a întrebat pe reprezentantul investitorilor, Gheorghe Periverzov, dacă s-a făcut o evaluare a costurilor şi care vor fi sursele de finanţare pentru aceste proiecte ce sună atât de pompos pe hârtie. "Nu avem nicio evaluare. Azi am venit aici ca să vorbim doar despre avizul de mediu!", a fost răspunsul lui Periverzov, în singura intervenţie pe care a avut-o pe tot parcursul şedinţei.
A urmat la microfon consilierul local Simona Drăghincescu. Aceasta a vorbit atât de tare şi de răspicat, încât staţia de amplificare a prins efectiv viaţă, iar cuvintele ei s-au auzit limpede în toată sala. "Vedeţi, dacă vorbiţi aşa cum trebuie, se aude!", au strigat cei din spate. Drăghincescu le-a transmis celor 13 investitori că ar fi trebuit să fie prezenţi în sală, nu să se ascundă în spatele unor interpuşi. Caricaturistul Costel Pătrăşcan a făcut o remarcă legată de un posibil viciu de procedură. Acesta a atras atenţia că unul dintre proprietarii iniţiali, mai exact Elena Iurov, sora viceprimarului Alexandru Dănăilă şi-a vândut terenul. "Din moment ce nu mai sunt de actualitate datele, demersul început de proprietari în urmă cu câţiva ani nu mai este susţinut din punct de vedere juridic", a spus Costel Pătrăşcan, cerând reprezentanţilor APM să ia notă de acest aspect.
Deputatul Marian Dragomir a ţinut să vorbească despre "cozile de topor" din politica brăileană, care au făcut posibil ca o parte din pădurea Stejaru să intre, într-un mod cât se poate de dubios, în posesia unor investitori privaţi. Dragomir s-a exprimat tranşant împotriva defrişării, aplaudat furtunos de cei câţiva membri PSD care îl însoţeau, dar şi de restul sălii. A urmat la microfon - trebuie precizat că, de la un anumit punct, staţia de amplificare adusă de Agenţia de Mediu a fost schimbată cu una performantă, pusă la dispoziţie de consilierul judeţean Nicu Niţă -, senatorul PNL Cătălin Boboc. Deranjat întrucâtva de aluziile lui Dragomir la "cozile de topor din politică", ce îl vizau mai mult sau mai puţin evident pe colegul său de partid Alexandru Dănăilă, Boboc a ţinut să spună că nu e nevoie de politicianisme pentru transmiterea unui mesaj clar: "Brăilenii nu sunt de acord cu tăierea pădurii Stejaru!".
Marius Vernescu, reprezentantul filialei Brăila a Societăţii Ornitologice din România, a cerut ca studiul care stă la baza raportului de mediu să fie refăcut complet, deoarece conţine multe inadvertenţe.
Un punct de vedere pe cât de interesant pe atât de aplaudat de cei prezenţi a fost al brăilencei Zoiţa Beca. Aceasta le-a transmis "investitorilor" să lase pădurea în pace şi să îşi construiască terenurile de sport pe o suprafaţă de teren din intravilanul municipiului, pe care ea este dispusă să li-l pună la dispoziţie, în calitate de proprietar. "Le dau eu un teren intravilan de 10 - 15 - 20 de hectare, cât au nevoie, numai să nu se atingă de pădurea Stejarul", a spus brăileanca, pe un ton cât se poate de serios.
Medicul Mihaela Lupu a atras atenţia că, potrivit unor date făcute publice de Ministerul Mediului, la Brăila s-au înregistrat în ultima perioadă depăşiri ale concentraţiei de poluanţi din atmosferă, iar acesta ar trebui să fie un motiv în plus pentru împiedicarea defrişărilor în pădurea Stejarul, "plămânul verde" al Brăilei.
"Procedura trebuie anulată! Sunt în curs anchete penale!"
De departe, cel mai de impact punct de vedere l-a avut Ionuţ Buţia, şeful Ocolului Lacu Sărat. Acesta a cerut autorităţilor de mediu să suspende procedura de avizare, deoarece sunt în curs cercetări penale pe marginea modalităţii în care respectiva suprafaţă de pădure a intrat în posesia actualilor proprietari. "Pe lângă asta, fiind vorba despre un teren mai mare de 10 hectare, decizia de scoatere din fondul funciar trebuie luată de Guvern, nu de autorităţile de mediu de pe plan local", a precizat şeful Ocolului Silvic Lacu Sărat. Acesta a mai spus că proprietarii celor 13 ha aflate în discuţie au încălcat flagrant legea, deoarece de un an de zile nu mai asigură paza porţiunii lor de pădure. "Au avut contract cu Ocolul Silvic Lacu Sărat, iar când a expirat nu l-au mai reînnoit", a spus Ionuţ Buţia.
Singurul care a avut ceva de spus în apărarea investitorilor a fost brăileanul Andrei Pardos. Acesta a început prin a preciza că nu reprezintă interesele nimănui, apoi i-a întrebat pe antevorbitorii săi ce au făcut în ultimii 10 ani pentru pădurea Stejaru, pe care acum o apără atât de vehement. "De ce atâta înverşunare când vine cineva şi spune că vrea să facă un proiect aici? Haideţi să ascultăm, să vedem ce vor să construiască şi pe urmă să fim împotrivă", a îndemnat tânărul, iar asistenţa l-a huiduit imediat, acuzându-l că e omul celor din spatele proiectului de defrişare.
Inedit a fost mesajul lui Dumitru Gârbăcea, fostul preşedinte al Consiliului Local al Tinerilor, care a executat în ultimii ani o pedeapsă privativă de libertate, după ce a fost găsit vinovat într-un caz de delapidare. Acesta le-a transmis investitorilor şi lui Periverzov că ar trebui să aibă grijă deoarece "la puşcărie se intră uşor, dar se iese greu". În ton cu mesajul acestuia, Mariana Bâtcă, reprezentanta asociaţiei "Pro Democraţia" a amintit că 9 decembrie este Ziua Internaţională Împotriva Corupţiei, menţionând că organele în drept ar trebui să ancheteze dedesubturile "afacerii Stejarul".
Cam acesta a fost tonul dezbaterii de ieri. Acum, autorităţile de mediu trebuie să ţină seama de opiniile exprimate şi să ia o decizie legată de emiterea avizului de mediu.
