Economia judeţului nostru a depăşit pragul de 150 milioane euro şi se apropie de 160 milioane euro, reprezentând suma profiturilor nete obţinute de firmele locale, în creştere faţă de anii precedenţi. Statistica privind bilanţurile contabile arată clar că, în continuare, agricultura salvează economia judeţului şi că, de la an la an, afacerile în acest sector înfloresc. De exemplu, numai SC "Agricost", firma care administrează Insula Mare a Brăilei, a avut circa 13 milioane de euro profit şi nu este singura cu rezultate notabile, pentru că în top sunt şi firme importante din acelaşi sector industrial - "Eldomir Impex", "Serv Class", "Agridelta" ori "Firstfarms", toate cu profituri de peste 1 milion de euro fiecare. În afară de agricultură, judeţul nostru se mai sprijină şi pe industria navală - "Vard Brăila" SA a raportat profit de 1,8 milioane euro. Surprinzător, Compania de Utilităţi Publice Dunărea Brăila a anunţat un profit de circa 2 milioane euro, mai mare decât al şantierului naval. Şi "Braicar" continuă pe linia cu plus - locul 30 TOP Profit, dar şi "Braiconf" - locul 25 în acelaşi clasament, precum şi "Promex" - locul 77. Aşa cum v-a obişnuit în fiecare an, "Obiectiv Vocea Brăilei" vă prezintă în cele ce urmează o analiză marcă proprie prin care-şi propune radiografierea economiei locale pe baza razultatelor de bilanţ raportate de mediul de afaceri.
S-au plâns că în 2014 seceta şi gerurile le-au stricat socotelile, însă când au tras linie firmele brăilene din sectorul agricol au adunat profituri frumuşele. Dovadă sunt datele de bilanţ raportate în fiecare an de către companiile din România. O ierarhizare a agenţilor economici brăileni în funcţie strict de profiturile nete anunţate arată că, la nivel local, în continuare agricultura-i "fruncea". Evident, tonul este dat de cea mai mare exploataţie agricolă din ţară, Insula Mare a Brăilei, prin firma "Agricost", arendaşul acestui obiectiv economic. Dacă în 2013 unitatea raportase la o cifră de afaceri de 316,2 milioane lei, un profit net de 41 milioane de lei cu o echipă de peste 900 de angajaţi, acum afacerile au urcat la 334,2 milioane lei şi un profit net de 57,57 milioane lei.
În acelaşi sector de activitate "Eldomir Impex" (aparţinând familiei Dogărescu) a performat cu o cifră de afaceri de 73,6 milioane lei şi un profit net de 11 milioane lei, urmată de "Serv Class" (afacerea familiei Gruia în parteneriat cu cetăţeanul german Hoffmann Dirk) - 9,7 milioane lei, "Agri Delta" (afacerea lui Ion Badea) - 7,7 milioane lei, "Firstfarms" (afacerea companiei daneze cu acelaşi nume Firstfarms A.S.) - 6,3 milioane, "Punto Prod" (proprietatea lui Nicuşor Bebi Mocanu) - 5,8 milioane şi "Confeli Impex" (proprietatea "Agri Delta" şi a familiei Badea) - 5 milioane lei. Dacă însumăm profiturile de peste 2 milioane lei raportate de firmele locale care îşi fac businessul ca producători agricoli sau ca furnizori de inputuri în domeniu, vom ajunge la suma de 125 milioane lei, în creştere faţă de anul trecut.
Pentru ca imaginea să fie completă nu trebuie omis un aspect deosebit de important: din păcate, agricultura este în continuare un sector în care fenomenul evaziune este foarte mare, o analiză realizată de "Obiectiv" arătând că ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală) avea în lucru dosare de evaziune fiscală în domeniul agricultură cu ţepe trase statului de zeci de milioane de lei. Cel mai probabil, după cum susţin surse din cadrul ANAF, Direcţia Generală Antifraudă Fiscală are în plan o operaţiune la nivel naţional menită să dea o puternică lovitură evazioniştilor din agricultură.
"Vard Brăila", unitate fanion a Brăilei
Şi în acest an şantierul naval ocupă un loc important în clasamentul "profit", însă se poate observa uşor că împingătorul "Vard Brăila" SA nu şi-a mai turat la maxim motoarele. Unitatea a raportat pentru 2014 o cifră de afaceri de 319,2 milioane lei (faţă de 368,5 milioane lei în 2013) şi un profit net de puţin peste 8 milioane lei, mult mai mic dacă ne raportăm la 50,2 milioane lei în 2013 şi 72,2 milioane lei în 2012. De vină pentru această situaţie este, după cum susţin surse din cadrul companiei, criza petrolului care are reverberaţii directe în comenzile de nave la constructori. Astfel, portofoliul de comenzi de nave parţial şi complet echipate pentru unitatea de la Brăila a fost ceva mai subţire, unitatea fiind nevoită să găsească soluţii de compromis pentru a asigura propriilor salariaţi un front de lucru. Strategia de depăşire a crizei vizează, printre altele, renunţarea la externalizarea de lucrări către subcontractorii de pe platforma şantierului naval, reducerea pe cale naturală a personalului (pensionări, transferuri, demiteri pe considerente de indisciplină) şi "împrumutarea" de forţă de muncă de la Brăila pentru alte şantiere navale din ţară. Mai trebuie spus că, în continuare, "Vard Brăila" SA este cel mai mare angajator din sectorul privat, având un număr mediu de salariaţi undeva la 1.918 persoane la nivelul anului 2014.
CUP Dunărea, locul 4
Dacă şantierul naval n-a mai obţinut profiturile din anii precedenţi, în mod surprinzător, operatorul public de apă-canal-epurare din subordinea municipalităţii, CUP Dunărea Brăila SA, a reuşit să se menţină la nivel ridicat. Bilanţul pe 2014 arată că unitatea a raportat o cifră de afaceri de 55,06 milioane lei (56,5 milioane în 2013) şi un profit net de 9,1 milioane lei (10,8 milioane în 2013). De altfel operatorul a urcat pe locul 4 judeţean, înaintea "Vard Brăila" SA, fiind pe un trend ascedent în clasament.
Şi "Braicar"-ului i-a mers bine anul trecut: a realizat o cifră de afaceri de 19,7 milioane lei (20 milioane lei în 2013) din care a rezultat la final un profit de 1,97 milioane lei (1,93 milioane lei în 2013) cu o echipă de 311 salariaţi. De altfel, în ultimii ani, compania şi-a înnoit parcul auto prin achiziţia de autobuze de mică şi medie capacitate, având în plan pentru 2015 şi achiziţia de tramvaie second-hand.
Revenind la clasamentul din acest an, acolo se regăsesc, de asemenea, cu profituri frumuşele şi companii precum "Comision Trade", "Braiconf", "Titan Edilitara", "Apan Motors", "Irmex", "Romnav", "Phoenix Ind" sau "Promex".
Tot mai multe firme raportează profituri de peste 1.000 euro
Creşterea ca volum cumulat a profiturilor realizate de companiile locale se poate observa şi din statistica Fiscului. Din totalul de 7.585 de agenţi economici care au depus bilanţ pe anul 2014, 3.407 firme au raportat profit (3.196 societăţi în 2013), în timp ce 3.070 au declarat pierderi (3.200 în 2013). Se observă, pe de o parte, o creştere a numărului actorilor mediului de afaceri brăilean cărora le-a mers bine şi o scădere a celor pe minus. Mai departe, firmele pe profit au obţinut un plus cumulat undeva la aproape 693 milioane lei, echivalentul a circa 157 milioane euro, faţă de 335,9 milioane lei, raportarea din 2013. Dacă intrăm un pic mai în amănunt, vom observa că numărul firmelor cu profituri mici şi foarte mici (sub 1.000 euro) a scăzut la 829, dar a crescut numărul celor cu profituri între 1.000 şi 5.000 euro şi între 5.001 şi 100.000 euro - 956 de companii, respectiv 1.434 de agenţi economici.
"Concivia" şi "Hercules" au intrat pe pierderi
Vă propunem să aruncăm o privire şi asupra firmelor care au încheiat anul 2014 pe minus. Primele 3 companii cu cele mai mari pierderi sunt "Transexped Agro" cu 35,4 milioane lei, urmată de "Chimagri" - 27,7 milioane lei, "Ecoenerg SG Rogis" - 4,7 milioane lei şi, atenţie, "Concivia" SA, perla blazonului familiei fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu. Firma de construcţii, altădată cu profituri de top, a raportat acum o pierdere de 4,03 milioane lei. Alături de "Concivia" cu un minus de 2,14 milioane lei, mai apare şi "Hercules" - operatorul portuar unde acelaşi Bunea Stancu deţinea până nu demult controlul.
După cum se cunoaşte, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu executare în celebrul dosar "Mită la PSD".
Ştefan Fusea: "Criza s-a mai atenuat, vine o perioadă de relansare"
Toate aceste fenomene economice, dar mai ales îmbunătăţirea indicatorilor mediului de afaceri local au fost observate şi evidenţiate şi de către preşedintele Camerei de Comerţ Industrie şi Agricultură Brăila, Ştefan Fusea. "Efectele crizei s-au mai atenuat şi pare că vine o perioadă de relansare, toate acestea probabil şi ca urmare a modificărilor legislative de dată recentă şi mă refer aici la Codul Fiscal sau reducerea TVA. De altfel, despre reducerea TVA se observă că nu s-a resimţit obligatoriu în reducerea preţurilor ci, aşa cum anticipam, firmele au reţinut o parte din cota scăzută, în principal cu scopul rentabilizării propriilor afaceri. Am speranţa că profiturile realizate de antreprenorii locali vor fi îndreptate mai ales spre consolidarea şi dezvoltarea afacerilor. Ce-i drept, mai sunt şi probleme reclamate de unii întreprinzători din sectorul agricol şi mă refer aici la crescătorii de animale, specia ovine, care se plâng de efectele generate de embargoul impus României pe fondul apariţiei bolii limbii albastre", ne-a declarat Fusea.
De precizat este că astăzi are loc şi decernarea diplomelor către antreprenorii locali care au performat în business, în cadrul Topul Firmelor Brăilene 2015, un eveniment organizat ca în fiecare an de către Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură Brăila.
