Noi toti sintem copii. Copiii sint prezentul. Viitorul e prea usor de speculat. Realitatea ne ofera o posibilitate clara de a ne construi un bun sistem. Stim ca aveti nevoie de noi, altfel cum ati putea trai ? In apropiera zilei de 1 iunie, toti ne prefacem copii, ne permitem sa ne exprimam liber dorintele si asteptarile.
1. Orice am spune sintem considerati copii. E usor sa te ascunzi sub paravanul "doar nu o sa ascult ce spune un copil...". Noi stim ca nu e asa. Ne bucuram cind ne simtim superiori sub banalul semn al sinceritatii. Prima regula: nu ne subestimati !
2. De ce sintem noi relaxati si oarecum ingrijorati cind ne certati? Pentru ca, in fond, stim ca noi sintem rezultatul gindirii voastre. Si ce midri sintem de voi cind va recunoasteti greselile....
3. Orice actiune are o reactiune. Putem aplica reciproca relatiilor apropiate parinti - copii?
4. Copiii sint exact ca razele de lumina. Cind crezi ca au disparut, ele de fapt lumineaza pe altcineva, care a stiut sa lase fereastra deschisa.
5. Adevaratii paparazzi sint desigur copiii. Nici nu va imaginati ce buni observatori sintem. De noi ar trebui sa va feriti, nu de ei.
6. Adevaratii invingatori sint copiii. Cu un zimbet si o privire sincera... v-au descoperit punctul vulnerabil.
7. Cum puteti argumenta “am fost si noi copii...”? Hmm... Si atunci discrepanta dintre generatii este doar un paravan?
8. Cele mai dificile intrebari sint puse in timpul copilariei, pentru ca ele nu tin nici de salariu, nici de alegeri, nici de intretinere, nici de serviciu... Ele tin doar de noi si de voi. Spuneati ca e usor.....nu ?
9. De ce ne bucuram de 1 iunie? Pentru ca sintem copii, nici mai mult, nici mai putin. De fapt, pentru voi e important, desi nu constientizati. Adevarul e ca fiecare zi e a noastra, a copiilor. Ati facut 1 Iunie pentru voi, nu pentru noi.
10. Aveti ocazia zilnica de a ne cuceri. De ce va ascundeti ? Pentru ca noi stim mai bine cum sa cucerim liber prin iubire.
De 1 iunie, singurul lucru necesar, vital, absolut, greu de obtinut uneori, NU este sa ne semnati carnetul de note, sa ne iertati pentru traznaile facute (traznai in opinia voastra), sa ne dati bani de pizza, sa ne lasati la Tv toata ziua, sa acceptati ideea cu internetul, sa ne lasati in excursii, sa ne cumparati tot ce credeti Voi ca avem nevoie, sa incercati sa ne impuneti propriul vostru ajutor (chiar daca ne descurcam si singuri), sa ne prelungiti programul de relaxare... Chiar e asa greu sa recunoasteti ca sintem sursa voastra de iubire ?
1. Orice am spune sintem considerati copii. E usor sa te ascunzi sub paravanul "doar nu o sa ascult ce spune un copil...". Noi stim ca nu e asa. Ne bucuram cind ne simtim superiori sub banalul semn al sinceritatii. Prima regula: nu ne subestimati !
2. De ce sintem noi relaxati si oarecum ingrijorati cind ne certati? Pentru ca, in fond, stim ca noi sintem rezultatul gindirii voastre. Si ce midri sintem de voi cind va recunoasteti greselile....
3. Orice actiune are o reactiune. Putem aplica reciproca relatiilor apropiate parinti - copii?
4. Copiii sint exact ca razele de lumina. Cind crezi ca au disparut, ele de fapt lumineaza pe altcineva, care a stiut sa lase fereastra deschisa.
5. Adevaratii paparazzi sint desigur copiii. Nici nu va imaginati ce buni observatori sintem. De noi ar trebui sa va feriti, nu de ei.
6. Adevaratii invingatori sint copiii. Cu un zimbet si o privire sincera... v-au descoperit punctul vulnerabil.
7. Cum puteti argumenta “am fost si noi copii...”? Hmm... Si atunci discrepanta dintre generatii este doar un paravan?
8. Cele mai dificile intrebari sint puse in timpul copilariei, pentru ca ele nu tin nici de salariu, nici de alegeri, nici de intretinere, nici de serviciu... Ele tin doar de noi si de voi. Spuneati ca e usor.....nu ?
9. De ce ne bucuram de 1 iunie? Pentru ca sintem copii, nici mai mult, nici mai putin. De fapt, pentru voi e important, desi nu constientizati. Adevarul e ca fiecare zi e a noastra, a copiilor. Ati facut 1 Iunie pentru voi, nu pentru noi.
10. Aveti ocazia zilnica de a ne cuceri. De ce va ascundeti ? Pentru ca noi stim mai bine cum sa cucerim liber prin iubire.
De 1 iunie, singurul lucru necesar, vital, absolut, greu de obtinut uneori, NU este sa ne semnati carnetul de note, sa ne iertati pentru traznaile facute (traznai in opinia voastra), sa ne dati bani de pizza, sa ne lasati la Tv toata ziua, sa acceptati ideea cu internetul, sa ne lasati in excursii, sa ne cumparati tot ce credeti Voi ca avem nevoie, sa incercati sa ne impuneti propriul vostru ajutor (chiar daca ne descurcam si singuri), sa ne prelungiti programul de relaxare... Chiar e asa greu sa recunoasteti ca sintem sursa voastra de iubire ?
